Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Ion Eparu.

Urmează doamna deputat Doina Pană.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Educaţia tehnocrată, de la procente calculate greşit la politici publice pentru îmbunătăţirea învăţământului gimnazial".

Am pus şi un motto: "Marţi, la lucrările Comisiilor reunite pentru muncă şi educaţie nu a fost niciun reprezentant al Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului. DNA era în control la minister".

Stimaţi colegi,

În calitate de cadru didactic de peste 35 de ani în sistem, dar şi în calitate de membru al Comisiei pentru educaţie, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, urmăresc cu îngrijorare - şi vă rog să reţineţi că eu am pus în ghilimele această licenţă, ca nu cumva să fiu acuzat de plagiat de către Administraţia Prezidenţială - evoluţia procesului educaţional din România, în toată complexitatea lui, cu îngrijorare pentru că, în opinia mea, desele modificări ale legislaţiei, precum şi încercările de a găsi soluţii la nemulţumirile izvorâte din sistem nu au condus la îmbunătăţirea mecanismelor ce reglează sistemul, ba, din contră.

Am trăit pe viu şi trăiesc în continuare modificările profunde din învăţământul superior. Am fost şi sunt contemporan cu la fel de profundele schimbări din sistemul de învăţământ preuniversitar.

Prezenta declaraţie are la bază o gafă - umană, s-a spus - a responsabililor din ministerul de resort. După simularea examenului de evaluare naţională, pe site-ul ministerului a apărut cifra echivalentă dezastrului. Doar 30,58% dintre elevii de clasa a VIII-a, dintre cei care au participat la simulare, au obţinut medii peste 5. A doua zi tehnocraţii vinovaţi de gafa umană au rectificat ştirea: 44,05% dintre participanţi au luat medii peste 5. Ca şi cum procentul real, în sine, nu ar fi fost de ajuns pentru a îngrijora, totul s-a suprapus cu această gafă impardonabilă.

Concluzia este corectă. Mai mult de jumătate din cei prezenţi, adică 56% dintre elevii care vor termina ciclul gimnazial anul acesta, nu au reuşit să obţină medii peste 5 la examenul de simulare. Acest examen de simulare s-a organizat în 2014 - 48,83% medii peste 5; în 2015 - 50,68% medii peste 5 şi anul acesta - 44,05%. Deci, în 2016 sunt cele mai slabe rezultate.

Fenomenul este cu atât mai alarmant cu cât, prin evaluările succesive introduse la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, nivelul de pregătire al elevilor ar fi trebuit să fie deja cunoscut şi însoţit de măsuri care să corecteze lipsa de performanţă constatată anterior.

Nu pun la îndoială rolul benefic al acestor simulări, măcar în furnizarea unei imagini corecte a pregătirii şcolare. Şi atunci, ce semnificaţie poate avea acest 56% note sub 5?! Care pot fi explicaţiile de fond ale situaţiei?

Din punctul meu de vedere, o primă măsură pentru implicarea susţinută şi atentă a elevilor în procedura de evaluare pe care o presupun simulările ar putea fi impunerea prezenţei obligatorii şi consemnarea notelor în catalog.

Adoptarea unor decizii în acest sens ar trebui să fie însoţită şi de o serioasă evaluare internă a sistemului de învăţământ.

Este bine că Ministerul Educaţiei a solicitat Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei o analiză a rezultatelor obţinute la simularea evaluării. Consider că o diagnoză de acest fel, care să prezinte evoluţia rezultatelor şcolare la finalul ciclului gimnazial, însoţită de investigarea şi prezentarea cauzelor pentru care s-a ajuns la această situaţie, este mai mult decât necesară. În mod normal, mâine, ar trebui să fie anunţate rezultatele simulării la bacalaureat. Sper să avem o singură strigare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Profesor universitar Ion Eparu, deputat în Colegiul nr. 10, Circumscripţia Prahova.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat.