Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Marius Budăi, PSD.

Se pregăteşte Antoneta Ioniţă, PNL.

A mai depus în scris şi Găvrilă Ghilea, PNL.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de azi: "Evoluţia ROBOR".

Stimaţi colegi,

Asistăm de aproximativ o săptămână la o creştere continuă şi accentuată a dobânzii interbancare din România, aşa numita cotaţie ROBOR.

S-au făcut două afirmaţii false legate de această cotaţie, iar eu cred că Parlamentul ar trebui să vadă de ce aceste declaraţii nesustenabile au fost susţinute în paralel de reprezentanţii Băncii Naţionale a României şi de cei ai băncilor comerciale din România.

Prima afirmaţie care s-a făcut este aceea că există o criză de lichiditate în piaţa bancară din România şi că, din acest motiv, băncile trebuie să se împrumute mai mult între ele, ceea ce conduce la creşterea ROBOR.

Dacă este vorba de o criză a lichidităţii, aşa cum se afirmă, atunci preţul banilor ar trebui să crească, ceea ce însă nu s-a întâmplat în România. Dacă ne uităm la dobânzile plătite de bănci pentru depozitele populaţiei, ele se situează undeva la 0,2%, iar uneori sunt chiar negative. În mod normal, dacă avem o creştere a ROBOR, ar trebui să constatăm şi o creştere a dobânzilor pentru depozite.

În al doilea rând, s-a tot vorbit de creşterea pensiilor şi salariilor, undeva cu 15% faţă de anul trecut. Deci românii au avut în buzunarele lor mai mulţi bani, iar aceşti bani s-au mişcat în economie şi au asigurat o creştere a lichidităţii, nicidecum o scădere a ei.

În al treilea rând, raportat la anul 2014, masa monetară s-a dublat în România, ca urmare a politicii BNR de emitere de monedă. Deci iar avem o creştere a lichidităţii, nu o scădere a ei.

Pentru a justifica presupusa scădere a lichidităţi, băncile, dar în mod ciudat şi unii reprezentanţi ai BNR, au afirmat că ar fi vorba de faptul că Guvernul a retras dividendele de la companiile de stat, bani care stăteau în băncile comerciale din România. Afirmaţia mi se pare cel puţin ridicolă. Dividendele retrase de Guvern la rectificarea bugetară au fost de circa două miliarde de lei, în condiţiile în care depozitele din bănci erau de 65 de miliarde de euro, adică aproximativ 300 de miliarde de lei. Vorbim deci de o sumă retrasă de Guvern de sub 1% din disponibilităţile bancare. În plus, ar trebui subliniat că odată cu constituirea dividendelor Guvernului, au primit dividende şi acţionarii minoritari din companiile de stat, iar banii acestora stau în bănci.

Aşadar, vorbim, din punctul meu de vedere, de o creştere artificială a ROBOR şi este foarte straniu că această teză falsă e susţinută cu voce tare de reprezentanţii BNR.

Eu cred că e necesar să existe o relaţie onestă între Guvern şi BNR, însă onestitatea trebuie să fie în ambele sensuri.

Ca membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, cred că Parlamentul ar trebui să îşi exercite rolul de control atât asupra BNR, cât şi asupra mediului bancar din România. Este o coincidenţă ciudată faptul că ROBOR a început să crească după ce ministrul finanţelor a pus la dispoziţia Parlamentului lista cu băncile care an de an şi ani la rând au declarat profit zero în România.

Nu doresc însă să fac speculaţii, dar cred că se impune ca Parlamentul, fie prin Comisiile permanente, fie printr-o comisie specială, să facă lumină în acest caz, adică al creşterii ROBOR, care, aşa cum am arătat, are o evoluţie artificială şi ridică mai multe semne de întrebare.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Constantin Budăi, PSD, Botoşani.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.