Parliamentary debates

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Camelia Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă, vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă la semnificaţia anului 2018, ca an al Patrimoniului cultural, implicit, element de identitate naţională, în acest an al Centenarului.

Este un subiect ce subliniază dubla dimensiune, spirituală şi materială, pragmatică, a tot ceea ce înseamnă patrimoniu cultural, care înseamnă şi sensul propriu, al obiectivelor, al monumentelor, dar şi valoarea simbolică, spirituală a acestora, care sunt expresii ale valorilor, ale credinţelor şi tradiţiilor. Pentru că, în esenţă, cultura şi valorile patrimoniale sunt fundamentul solid şi irevocabil al identităţii unui popor.

Sigur că sunt multe aspecte pozitive pe care le putem constata şi în Programul PSD, şi în respectul pentru cultură, şi în atenţia acordată monumentelor.

Aş vrea să mă refer la faptul că în judeţul Iaşi monumentele istorice sunt în număr de 1.630, dintre care 828 sunt obiective arheologice, 703 sunt monumente de arhitectură, 53 monumente de for public, iar 46 sunt monumente memoriale. Regăsim exemple de bune practici, de restaurare, de punere în valoare, în lumina acestora, dacă ne gândim la Palatul Culturii, clădire emblematică, la Mănăstirea Golia, la Teatrul Naţional, bijuterie artistică a arhitecţilor vienezi Fellner şi Helmer, sau Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

În actualitate, prin fonduri europene, consiliul judeţean se ocupă de restaurarea Muzeului "Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul", de restaurarea Muzeului "Vasile Pogor" - e vorba de Muzeul Literaturii Române, de restaurarea Muzeului "Nicolae Gane". De asemenea, la nivelul primăriei, a Mănăstirii Frumoasa.

Şi totuşi există o listă neagră, o listă a tristeţii, în care aşteaptă clădiri de tipul Clădirii Filarmonicii, Ruinele Curţii Domneşti, situl arheologic "Cetatea geto-dacică de la Cotnari", Ruinele Curţii Domneşti de la Hârlău, Conacul Cantacuzino din satul Cepleniţa, lângă Hârlău, Castelul Sturdza din Miclăuşeni, Palatul Cantacuzino Paşcanu, din Paşcani, clădiri care au prin numele lor rezonanţă. Se adaugă, în Iaşi: Muzeul de Istorie Naturală, Baia Comunală, Bojdeuca scriitorului Creangă.

Sunt locuri importante, locuri către care ar trebui să se îndrepte cu mai multă atenţie şi finanţările, şi implicarea, atât la nivel de autoritate naţională, cât şi la nivel de autorităţi judeţene, pentru a găsi sursele efective de finanţare.

Valorificarea patrimoniului cultural înseamnă şi implicaţie culturală, economică, turistică. E în acelaşi timp o responsabilitate morală, o datorie, pentru că în dialogul acesta, al trecutului cu prezentul, de fapt, se consolidează valorile pe care vrem să le transmitem mai departe.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, doamnă deputat.