|
Domnul Matei-Adrian Dobrovie: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Statul român trebuie să ia urgent măsuri de susţinere a românilor din Ucraina!". Stimaţi colegi, Situaţia din Ucraina, chiar şi după instalarea noii Administraţii Zelenski, este, din păcate, foarte dificilă pentru comunitatea românească. Este momentul ca statul român să facă mult mai mult decât a făcut până acum. Aceşti români se confruntă cu o presiune asimilaţionistă puternică şi trebuie să venim în sprijinul lor cu câteva măsuri foarte concrete. În primul rând, comunitatea românească din Ucraina trebuie recunoscută ca fiind comunitate băştinaşă, autohtonă, respectând până la urmă un adevăr istoric, şi anume faptul că această populaţie nu este una venetică, ci a fost pe aceste teritorii de-a lungul timpului. Mai mult decât atât, trebuie să le spunem foarte clar, în dialogul bilateral cu partea ucraineană, că trebuie să se respecte principiul reciprocităţii. România respectă drepturile minorităţilor şi este un model de bune practici, la nivelul întregii Europe, în acest sens. Ştiţi foarte bine cât de bine sunt integrate şi respectate minorităţile în România. La fel ar trebui să se întâmple şi în Ucraina cu minoritatea românească. La fel de bine cum este tratată minoritatea ucraineană din România, care se bucură de toate drepturile - ba chiar are şi un liceu în limba ucraineană, cu predare totală în limba ucraineană -, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul minorităţii româneşti din Ucraina. De asemenea, în dialogul bilateral ar trebui spus foarte clar că Ucraina, pentru a fi susţinută pe drumul european, trebuie să respecte Convenţia-cadru privind drepturile minorităţilor, trebuie să respecte Carta Limbilor Regionale şi Minoritare, iar aceste lucruri nu sunt negociabile. Pentru că susţinem - şi România a spus de multe ori că susţine integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, dar pentru acest lucru Ucraina trebuie să respecte "Criteriile de la Copenhaga". Unul dintre cele mai importante criterii de la Copenhaga este legat chiar de protecţia minorităţilor, şi acest lucru nu poate fi ignorat în nicio negociere, în nicio deschidere de capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Ca urmare, mai ales că vom avea vizita ministrului de externe ucrainean, în aceste zile, la Bucureşti, şi va exista şi o întâlnire cu colegii parlamentari din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor, vreau ca această temă să fie pusă cât mai sus pe agendă, şi toţi factorii de decizii din România să înţeleagă că acum a venit momentul să susţinem cu adevărat românii din Ucraina. Altfel, dacă nu vom lua aceste măsuri acum şi nu vom ridica aceste probleme în momentul în care există o deschidere, cel puţin teoretică, a noii Administraţii Zelenski, va fi mult prea târziu şi riscăm să pierdem ceea ce înseamnă identitatea culturală, etnică, lingvistică şi religioasă a acestor români care fac cinste neamului nostru şi care s-au bătut ani de zile pentru a o conserva, într-un climat foarte dificil. Ţin să subliniez din nou, legat de Legea educaţiei, controversatul art. 7, prin care, din 2023, ar urma ca toate şcolile cu predare în limba română să fie practic ucrainizate. Şi, aceste lucruri nu le putem lăsa să treacă pe lângă noi şi să nu luăm nicio atitudine. De ce? Pentru că riscăm ca aceşti români să-şi piardă de tot identitatea şi să nu mai vorbim despre nicio comunitate românească în Ucraina, în următorii ani, dacă nu acţionăm astăzi. Vă mulţumesc. Matei Dobrovie, deputat, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.
|