Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Aelenei, deputat neafiliat.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Tuhuţ de la PSD.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Portul Constanţa a mai ratat o şansă".

Portul Constanţa beneficiază de o poziţie geografică avantajoasă, fiind situat pe coridorul de transport paneuropean Rhin-Dunăre.

Caracteristicile Portului Constanţa sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene şi internaţionale.

Când vine vorba despre infrastructură, Portul Constanţa este considerat unul dintre cele mai importante şi moderne obiective ale României. Însă, în ciuda politicienilor care comparau terminalele constănţene cu cele olandeze din Rotterdam, portul de la Marea Neagră s-a blocat imediat atunci când Ucraina a dorit să exporte cerealele prin România.

Pe hârtie, conform datelor Ministerului Transportului, din Constanţa se pot exporta peste 50 de milioane de tone de cereale, în fiecare an. În realitate, conform datelor primite de la Administraţia Porturilor Maritime, din terminalul din Dobrogea nu au plecat mai mult de 27 de milioane de tone de cereale într-un an. Un studiu realizat de o agenţie japoneză avertiza încă de acum două decenii că aceste date nu sunt realiste în lipsa unor investiţii care să modernizeze portul.

Neputinţa Portului Constanţa de a sprijini Kievul să-şi exporte cerealele este dată de faptul că grâul şi porumbul nu au cum să ajungă în terminalele portuare.

Ucraina a încercat din aprilie să trimită cereale în România pe trei trasee - apă, cale ferată şi rutier.

După anul 1990, nu s-a mai investit aproape deloc în infrastructura de transport a mărfurilor către danele Portului Constanţa. Nu s-a luat nicio măsură pentru a creşte operaţionalitatea portului şi a face faţă traficului crescut din ultimii ani.

A fost nevoie de solicitarea Ucrainei de a transporta grânele prin Portul Constanţa, ca cei de la guvernare să-şi dea seama că peste 50% din liniile CFR erau blocate cu peste 700 de vagoane ruginite, iar o bună parte din infrastructura feroviară, deficitară, de altfel, era neutilizabilă, transformându-se de-a lungul anilor într-un morman de fiare vechi.

Nici varianta transportului cerealelor cu TIR-ul nu este una realistă, pentru că în Portul Constanţa nu se poate circula noaptea pe anumite zone, din cauza lipsei iluminatului, şi nu numai. Căile de acces, pline de gropi, înguste, necorespunzătoare circulaţiei camioanelor de mare tonaj, porţile de acces, vitale pentru transportul de mărfuri, înguste şi neoperaţionale, fără vamă şi poliţie de frontieră, poduri avariate au dus la blocarea transportului rutier.

Planuri de investiţii au fost, an de an, dar numai pe hârtie.

Concluzia - ajutorul cerut de Ucraina a devenit pentru autorităţile portuare o adevărată bătaie de cap.

Presat de la Bruxelles, Guvernul de la Bucureşti a găsit o soluţie - reabilitarea a 95 de linii de cale ferată, datând din epoca comunistă şi blocate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş ruga să finalizaţi!

Domnul Dănuţ Aelenei:

... de mai mulţi ani de sute de vagoane ruginite.

Chiar dacă pe termen scurt Portul Constanţa a ratat şansa de a deveni un jucător important al exporturilor de cereale provenite din Ucraina, sunt şanse ca zona să se modernizeze dacă Guvernul va aproba cât mai curând indicatorii tehnico-economici pentru extinderea drumurilor care fac legătura între porţile portului la patru benzi, pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii de acces rutier dintre Autostrada A4 şi Portul Constanţa.

Vă mulţumesc.

Deputat Aelenei Dănuţ, neafiliat, Circumscripţia electorală nr. 14 Constanţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.