Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Adrian Giurgiu.

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

"România trebuie să crească urgent gradul de reciclare!"

România este codaşa Europei şi la capitolul "Mediu". Suntem pe penultimul loc la rata de reciclare, cu doar 14%.

Cifrele arată dezastruos. În 2021, în România se recicla oficial doar 11,3%, iar aproape 70% din deşeurile menajere ajungeau la gropile de gunoi.

Uniunea Europeană are ţinte clare pentru anul 2030 - reducerea deşeurilor menajere cu 20%, reciclarea a 70% din deşeurile menajere şi reciclarea a 55% din deşeurile de plastic.

Reuşeşte oare România să atingă aceste ţinte cu Tánczos Barna la Ministerul Mediului? Deşi conduce acest minister de aproximativ doi ani şi jumătate, Tánczos Barna susţine planul Uniunii Europene cu privire la reciclarea deşeurilor menajere doar declarativ.

Domnule ministru Tánczos Barna, e nevoie de implementare, nu de declaraţii politice!

Vă dau două exemple unde Ministerul Mediului tărăgănează.

Sistemul "Garanţie-Returnare" şi fabricile de reciclare din PNRR.

Aş începe cu Sistemul "Garanţie-Returnare" care are o întârziere de aproape doi ani. Trebuia să fie funcţional de la finalul anului 2021. Suntem în aprilie 2023 şi avem speranţa că SGR ar putea deveni operaţional în noiembrie 2023.

Programul este destinat reciclării ambalajelor din plastic, sticlă sau metal, ale băuturilor, ceea ce ar putea asigura ţării noastre o rată de reciclare mai mare şi este un sistem care funcţionează foarte bine în state precum Germania sau Ţările Nordice.

În plus, România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR şi la capitolul "Mediu". Programul pentru construcţia fabricilor de reciclare este blocat din cauza unor erori cuprinse în ghidul de finanţare.

286 de milioane de euro ne costă aceste erori! Este inadmisibilă această situaţie!

În acest moment avem doar 10 fabrici de reciclare care funcţionează la standardele Uniunii Europene. Prin PNRR putem construi încă 34!

Programul permite acoperirea unui maxim de 75% din costurile punerii în funcţiune a unei astfel de fabrici, restul sumei urmând a fi asigurată din surse proprii de către investitori.

Reciclarea trebuie să funcţioneze ca un parteneriat între stat, firmele de salubrizare şi cetăţeni.

Statul trebuie să creeze, în primul rând, cadrul legal, iar apoi să atragă fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene. Guvernul trebuie să lanseze apelurile de finanţare naţională fără nicio greşeală care să pună în pericol absorbţia banilor.

Administraţia locală trebuie să asigure, în primul rând, cetăţenilor servicii de salubrizare, care, în unele localităţi, nici măcar nu există. Şi vă dau exemplul din Târgu Mureş, acolo unde, de câteva săptămâni, cetăţenii stau cu munţi de gunoaie în faţa blocului. Este o situaţie alarmantă, care arată de fapt incompetenţa administraţiei locale conduse de Soós, susţinut de UDMR, partid aflat la cârma Ministerului Mediului.

Din punctul meu de vedere, autorităţile publice locale trebuie să devină mult mai active în tot ce presupune colectarea selectivă, dar mai întâi trebuie să asigure cetăţenilor servicii de salubrizare minime. Apoi putem vorbi de responsabilitatea cetăţenilor de a colecta selectiv.

Numai aşa putem creşte gradul de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor.

Vă mulţumesc.

Adrian Giurgiu, deputat al USR de Mureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.