|
Domnul Vasile Gudu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Declaraţia politică de astăzi mi-am intitulat-o "Iresponsabilitatea pune lacătul pe ferme." Producătorii români de lapte sunt victimele unei ofensive privind calitatea şi siguranţa produselor locale, laptele vărsat pe câmp fiind gestul extrem al unor fermieri care pot falimenta din cauza "iresponsabilităţii altora", a declarat comisarul european Dacian Cioloş.Producătorii de lapte români culeg, în covârşitoarea lor majoritate, pe nedrept, rezultatele câtorva săptămâni în care consumatorii au fost bombardaţi cu informaţii despre scandaluri legate de calitatea şi siguranţa produselor româneşti. Laptele vărsat în câmp este un gest extrem al unor oameni care şi-au făcut treaba corect şi care se văd în situaţia de a pune lacătul pe ferme din cauza iresponsabilităţii altora. Dacian Cioloş a afirmat că "fără consumatori încrezători în ceea ce cumpără, agricultorii oneşti nu au nicio şansă" şi că această "situaţie nefericită" obligă la căutarea de soluţii. El consideră că problema încrederii în produsele naţionale trebuie abordată "frontal", printr-un "sistem agroalimentar performant local" şi a remarcat faptul că în România "încrederea consumatorilor se construieşte încă în mare parte pe activitatea şi pe legitimitatea autorităţilor de control", condiţie necesară, dar nu suficientă. "Mie mi se pare esenţial ca sectorul însuşi să dezvolte mecanisme de autocontrol, anticorpi care să-l protejeze şi să comunice în mod convingător, sistematic, societăţii, consumatorului român despre existenţa, funcţionarea şi soliditatea acestor mecanisme. Este în interesul producătorilor agricoli ca trişorii, neglijenţii, iresponsabilii să fie eliminaţi. Ei înşişi trebuie să fie mai vigilenţi decât autorităţile de control ale statului. Dacă unul trişează, suferă toţi, iar încrederea există numai acolo unde există o garanţie a onestităţii, clar asumată", a mai declarat Dacian Cioloş. Comisarul european a mai spus că, în complementaritatea sistemului de autocontrol "elaborat şi formalizat" de către fermieri, poate fi creat "un brand de origine, voluntar asumat de producători, un brand românesc". Actuala criză a laptelui de pe piaţa românească nu trebuie gândită în logica unui război comercial, dar această piaţă este locul unei competiţii acerbe, în contextul existenţei unui sector al laptelui insuficient consolidat, care are nevoie de o reformă structurală. Cioloş speră că producătorii români de lapte vor depăşi criza de încredere din partea consumatorilor şi că aceasta va fi un avertisment pentru căutarea unor soluţii durabile în sectorul laptelui. Autorităţile române şi producătorii de lapte trebuie să ia măsuri încă de pe acum pentru ca din anul 2015 să evite ieşirea de pe piaţa internă a laptelui de producţie autohtonă, ca urmare a eliminării cotelor de lapte la nivel european. Eliminarea cotelor de lapte din anul 2015 va permite producătorilor din întreaga Uniune Europeană să vândă cantităţi nelimitate de lapte, astfel încât piaţa românească va fi invadată de produse de import. Problema este că vin alţii cu productivitate mai mare, cu vaci specializate în lapte, iar producătorii mai mici, cu vaci mixte, n-or să mai găsească clienţi. Procesatorii vor importa din ţările mari producătoare, pentru că va fi oferta mai bună, va veni lapte ieftin din exterior. Şi aşa laptele din exterior este mai ieftin, cel puţin în anumite perioade. De asemenea, producţia medie pe cap de vacă furajată este de 3.860 de litri pe an în România, faţă de 7.000-8.000 de litri, cât produce în medie o vacă în Germania sau Franţa Un alt handicap al producătorilor din România în faţa concurenţei din străinătate este legat de cantitatea mare de lapte neconform din producţia autohtonă. Dintr-un total de 5 milioane de litri de lapte produs anual în România, doar 1,3 milioane de litri intră în circuitul oficial de procesare, iar 20% reprezintă lapte neconform. Conformitatea cu normele europene se referă la respectarea limitelor de celule somatice şi germeni din lapte. Autorităţile române ar trebui să ia măsuri urgente pentru sprijinirea producătorilor interni, în vederea mecanizării şi retehnologizării fermelor, precum şi achiziţionării de rase de vaci mai performante. De asemenea, statul poate să-i protejeze într-un fel pe producătorii defavorizaţi, de exemplu, pe cei din zona montană. Viitoarea Politică Agricolă Comună a UE lasă statelor libertatea să-i ajute pe micii producători defavorizaţi, pentru că altfel, odată cu liberalizarea cotei de lapte, fermele intensive vor putea produce laptele mult mai ieftin. Pentru sprijinul oferit producătorilor statul român poate utiliza fonduri europene. Ultimul act criminal la adresa fermierilor cinstiţi din România, scandalul aflatoxinei, are ca explicaţie fie prostia guvernanţilor, fie susţinerea unor interese oculte ale importatorilor. Mii de producători agricoli oneşti au fost aduşi în pragul disperării după isteria produsă de declaraţiile iresponsabile ale guvernanţilor, iar fermele lor sunt în prag de faliment. În concluzie, scandalul laptelui infestat cu aflatoxină este doar ultima lovitură aplicată producătorilor agricoli români de guvernul Victor Ponta. Rând pe rând, producătorii de carne, viticultorii şi micii fermieri au fost luaţi la ţintă de "specialiştii" USL, de la care au primit doar impozite, incompetenţă şi politizarea excesivă a sectorului agricol. Acest guvern este, pentru agricultura românească, cel mai dezastruos din ultimii 20 de ani. Pierderile pentru fermierii români sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. Aşa-zisul patriotism al guvernului este legat doar de protejarea corupţilor, nu şi de protejarea pieţei româneşti şi a produselor alimentare autohtone de calitate. Vasile Gudu, deputat PDL, Circumscripţia electorală 38, Tulcea, Colegiul uninominal nr.1. Vă mulţumesc.
|