Parliamentary debates

Domnul Ludovic Orban:

Îl invit pe domnul deputat Mihăiţă Calimente, se pregăteşte domnul deputat Liviu Harbuz.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ultimul an, Franţa s-a confruntat cu trei atentate de sorginte teroristă islamică.

Pentru Franţa şi cetăţenii săi, efectele atentatelor de la 13 noiembrie au apărut imediat. Zile întregi, Parisul a fost scufundat în confuzie, teamă şi incertitudine.

Nici Europa n-a scăpat de psihoza atentatelor, însă adevăratele efecte la nivel european vor apărea de acum înainte.

Specialiştii spun că există toate şansele ca atacul terorist de la Paris să provoace în Europa şi pe toate palierele un şoc comparabil cu cel de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite. A urmat atunci atacul asupra talibanilor în Afganistan şi, ulterior, invazia Irakului.

Chiar dacă nu ne putem aştepta, probabil, în Europa la acţiuni de aceeaşi natură, cu siguranţă că impactul va fi major. Mulţi lideri de pe continent sunt conştienţi că un atac similar ar putea să aibă loc la ei acasă, la Berlin, Roma, Madrid sau Bruxelles. Şi asta ar putea fi doar începutul.

De altfel, experţi în securitate avertizează că atentatul de la Paris poate reprezenta o sursă de inspiraţie pentru actele similare, cu precădere în ţările de pe vechiul continent cu largi comunităţi musulmane.

Este foarte important şi faptul că atentatul de la 13 noiembrie vine într-un moment critic pentru Europa, confruntată cu un imens flux imigraţionist, preponderent de origine musulmană, de sute de mii de oameni. Dincolo de discuţiile şi dezbaterile de la nivel european pe această temă, percepţia dominantă din societate va lega aproape sigur migraţia de atentatele teroriste.

În aceste condiţii, la nivel european, principalele consecinţe ale atentatelor de la Paris sunt concentrate pe trei direcţii.

În primul rând, discutăm despre creşterea rezistenţei faţă de fluxul emigraţionist, ceea ce va afecta mai ales imaginea doamnei Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Un alt aspect se referă la exacerbarea partidelor radicale antiimigraţioniste, precum cele din Franţa, Olanda sau Suedia.

Şi, în al treilea rând, avem de-a face cu limitarea libertăţii de mişcare în interiorul Uniunii Europene, dar şi o nouă dimensionare a disputei aprinse privind raportul dintre asigurarea securităţii şi protejarea spaţiului privat.

În Franţa, efectele atentatelor de la 13 noiembrie nu vor risipi curând şi vor accentua disparităţile şi haosul din societatea franceză. Dovadă este chiar rezultatul primului tur al alegerilor regionale din Franţa - socialiştii, care sperau că ultima creştere de popularitate a preşedintelui Hollande şi a primului-ministru şi că unitatea manifestată după atentatele de la 13 noiembrie vor fi benefice pentru societatea franceză, au suferit o înfrângere usturătoare în faţa extremei drepte.

Analiştii arată că o mare parte dintre voturile partidului fostului preşedinte Nicolas Sarkozy a mers către Frontul Naţional, iar victoria extremei drepte vine să confirme atitudinea francezilor raportată la ultimele atentate teroriste din Paris.

În acelaşi timp, nici situaţia politică a cancelarului german nu este foarte bună, mai ales în condiţiile în care, încă de la sfârşitul lunii septembrie, sondajele arătau că Angela Merkel decontează politic decizia de a deschide porţile Germaniei pentru persoanele care fug de războaiele din Orientul Mijlociu.

Din păcate, efectele atentatelor de la Paris se resimt şi în România şi asta într-un mod cât se poate de neplăcut.

Zilele trecute, procurorii au reţinut un tânăr de doar 17 ani sub acuzaţia de propagandă jihadistă.

Este foarte dureros că un tânăr de 17 ani ajunge să aibă un asemenea comportament, dar este şi mai dureros faptul că serviciile noastre de informaţii lasă ca în moschei care există prin diferite părţi ale ţării să aibă loc această propagandă islamistă păguboasă, fără ca nimeni să nu ia nicio măsură.

Într-un alt colţ de ţară, un alt cetăţean visează la o Ungarie cu 64 de comitate, fără să ia în calcul că acea Ungarie cu 64 de comitate, înfiinţată la 1867, conţinea numai 41% maghiari, în timp de regiunea unde el locuieşte - Ciuc sau Covasna - are peste 80% maghiari.

În concluzie, în contextul în care vechea Europă se pare că se bâlbâie, reintroducerea controalelor la frontieră, xenofobia, extremismul, în curând poate şi reintroducerea vizelor sunt fapte din ce în ce mai reale.

Tendinţele separatiste a tot mai multor entităţi lingvistice şi teritoriale europene, impotenţa liderilor europeni de a oferi o politică curajoasă şi coerentă egală pentru toţi mă pun în faţa unei mari întrebări: Quo vadis, Europa?

Deputat Calimente Mihai, Partidul Naţional Liberal.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc.