Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Attila Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Cristian Apostolache, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Korodi Attila:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În octombrie 2008, UDMR a înaintat un proiect de lege în Senat, conform căruia, în locul celor 8 regiuni de dezvoltare existente la momentul actual în România, ţara ar trebui să aibă 15 regiuni de dezvoltare mai aplicate, mai mici, mai eficiente.

În februarie 2010, Senatul a aprobat acest proiect de lege şi urmează dezbaterea din Camera Deputaţilor.

De ce considerăm noi necesar să fie definite noi regiuni de dezvoltare, mai mici, mai aplicate, mai eficiente?

În primul rând, dacă ne uităm la cele 8 regiuni de dezvoltare existente la momentul actual, nu prea ne dăm seama pe ce criterii au fost formate şi pe ce criterii s-au desemnat sediile agenţiilor de dezvoltare.

Ori de câte ori vrem şi căutăm răspunsuri, ele vor fi ceva de genul: asta este cerinţa Uniunii Europene, nu putem să facem nimic - dar, de fapt, nu este aşa.

Regulamentul Uniunii Europene nr.1059/2003 stabileşte ca obiectiv formarea unor unităţi teritoriale cu scop statistic pentru a eficientiza absorbţia fondurilor europene de dezvoltare regională.

În România, regiunile de dezvoltare sunt, de fapt, unităţi teritoriale cu un scop statistic. În determinarea acestor regiuni de dezvoltare, primul criteriu îl reprezintă unităţi administrative deja existente ale statelor membre. Astfel, în România, regiunile trebuie formate pe baza judeţelor actuale.

În formarea regiunilor, în primul rând, trebuie să respectăm cerinţele Regulamentului nr.1059. Astfel, trebuie luate în considerare caracteristicile geografice, socio-economice, istorice, culturale şi de mediu. Din punct de vedere al mărimii populaţiei, modificările trebuie să omogenizeze structurile regionale; asta înseamnă că trebuie respectat pragul de populaţie - conform NUTS 2 între 800 de mii şi 3 milioane de locuitori. Datorită unor caracteristici geografice, socio-economice, culturale sau de mediu, unele unităţi pot să devieze de la acest prag, în special în regiuni marginale sau cu caracteristici de insulă.

În formarea celor opt regiuni existente, la momentul actual, nu s-au luat în considerare deloc similarităţile şi deosebirile tradiţionale specifice acestor regiuni. Astfel, din diferenţele economice, culturale, de mediu şi de mărime ale judeţelor care alcătuiesc aceste regiuni, rezultă o eterogenitate din cauza căreia este imposibil să formăm şi să aplicăm o strategie de dezvoltare regională uniformă şi consistentă.

Din evaluarea programelor încheiate şi compararea produsului intern brut, reiese că structurarea regională actuală şi sistemul de finanţare bazat pe această structurare nu au dat rezultatele aşteptate. Din contră, s-a înrăutăţit situaţia zonelor înapoiate şi nu au fost prielnice nici pentru formarea unor pol de dezvoltare.

Totodată, în cadrul acestor regiuni formate artificial, există o dezbinare puternică în locul coeziunii.

Unele judeţe au parte de mai multă finanţare, se dezvoltă mult mai puternic şi, din păcate, în sistemul actual, de foarte multe ori, aceste judeţe mai dezvoltate, fiind mai puternice în atragerea fondurilor europene, primesc bani pe baza indicatorilor judeţelor sărace.

Între cele opt regiuni de dezvoltare, s-a reuşit împărţirea finanţării conform mărimii populaţiei.

În cadrul regiunilor, judeţele cele mai mari şi cele mai dezvoltate au primit cele mai mari finanţări. Asta înseamnă că judeţele mici şi sărace au fost dezavantajate.

De exemplu, în perioada 1998-2003, nouă judeţe au reuşit să-şi crească cota p.i.b. Parte dintre aceste judeţe: Bucureşti, Timiş, Hunedoara, Cluj au avut parte de finanţare mai mare decât media la nivel naţional. Trebuie să menţionăm că, alături de Bucureşti, Timişul şi Clujul sunt judeţe foarte puternice. 16 judeţe au pierdut din cota p.i.b., de exemplu: Maramureş, Mureş, Covasna, Sălaj.

Cum am zis, avem nevoie de solidaritate politică. Trebuie să formăm regiuni de dezvoltare care sunt în interesul nostru şi, totodată, sunt fireşti, în sensul că ştim cu toţii regiunile care s-au format de-a lungul istoriei: Banatul, Secuimea, Bucovina, Dobrogea, Oltenia şi altele.

Principiile enumerate oferă cetăţenilor ţării o adevărată posibilitate de dezvoltare, iar efectele acesteia vor fi resimţite de fiecare cetăţean al României.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu foarte mult.