Parliamentary debates

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Invit, din partea Partidului Democrat Liberal, pe doamna deputat Camelia Bogdănici.

Vă rog, doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineaţa!

"Oare cui îi mai pasă de sănătatea României?"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Ministrul sănătăţii, prin declaraţia de săptămâna trecută referitoare la desfiinţarea caselor judeţene de asigurări de sănătate şi a direcţiilor de sănătate publică ne-a dat un nou motiv de consternare.

Argumentele care stau la baza acestei decizii sunt, după cum declară ministrul Nicolăescu, reducerea birocraţiei, precum şi economii la bugetul sănătăţii, însă domnul ministru face iarăşi o gafă care, din păcate, depăşeşte sfera politicului. Având susţinerea, se pare necondiţionată, a actualilor guvernanţi, domnul ministru îşi încearcă puterile pe spatele românilor, întrebându-se probabil care este limita până la care USL-ul îl va lăsa să facă ce doreşte, fără să îi pese de repercusiuni şi consecinţe. Dacă o gafă politică este repede acoperită, această greşeală nu poate fi însă trecută cu vederea tot atât de uşor. Anunţul domnului Nicolăescu vine după numai câteva luni de guvernare şi vizează o măsură care a luat ani buni de analiză şi implementare, sistem dovedit nu numai în România, ci şi în Europa şi în lume. Această măsură seamănă mult prea mult cu distrugerea postdecembristă a clădirilor comuniste, clădiri care până la urmă erau tot ale românilor. Oare domnul ministru este pătruns de spiritul revoluţionar şi crede că alegerile din decembrie 2012 au fost o revoluţie?

Consider că schimbarea radicală a unui sistem naţional de asemenea anvergură poate avea loc numai după o amplă şi profundă dezbatere publică, lucru care nu s-a întâmplat. Dar poate aceasta este o regulă prea mică ca să îl oprească pe un ministru atât de mare, cum este domnul Nicolăescu.

Dacă analizăm declaraţiile publice făcute de domnul Nicolăescu la începutul lunii februarie a.c, aflăm că: "În Legea bugetului de stat pe 2013, la Anexa 10, veţi vedea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi bugetul acestei instituţii". Aşadar, suntem prinşi în declaraţii ameţitor de contradictorii. Sau adevărul este altul? Citind cu atenţie, vedem că domnul ministru nu se referă la desfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ci doar la a celor judeţene. Desfiinţând direcţiile de sănătate - care sunt reprezentanţii Ministerului Sănătăţii în teritoriu - începem să întrevedem adevăratul plan al ministrului USL: centralizarea absolută a întregului sistem financiar al sănătăţii, cu alte cuvinte, controlul financiar absolut la nivel de stat, al sistemului naţional de sănătate. Ne întrebăm retoric dacă nu cumva domnul ministru nu crede că este prea mult, chiar şi pentru domnia sa.

Prin măsura de desfiinţare, sau reorganizare, cum ne-aţi sfătuit să spunem dacă ne deranjează termenul de desfiinţare, nu faceţi altceva decât să suprabirocratizaţi sistemul şi să îngreunaţi condiţia pacienţilor, care vor fi nevoiţi să parcurgă distanţe considerabile până la una dintre cele 8 autorităţi regionale de sănătate publică. Ne temem că veţi complica lucrurile foarte mult, iar cei care vor duce povara măsurii luată de dumneavoastră, vor fi în primul rând pacienţii.

O regulă simplă a simplificării birocraţiei este, domnule ministru, aducerea serviciilor de sănătate cât mai aproape de pacient. Observăm că dumneavoastră le luaţi de lângă pacient pentru a centraliza întreg sistemul de sănătate. În timp ce statele moderne pledează pentru descentralizare, România centralizează cel mai important sistem al său - sănătatea.

Decizia Ministerului Sănătăţii va crea mari blocaje în sistem, deoarece până avizează autoritatea regională sau Ministerul măsurile ce trebuie luate cu celeritate la nivel judeţean sau local, pacientul aşteaptă, iar problemele de sănătate uneori chiar nu suportă aşteptare şi nici "amânări birocratice".

Implementarea acestei măsuri în lipsa unui studiu de impact, riscă să arunce în aer funcţionarea întregului sistem de sănătate. Trebuie evaluat impactul social, administrativ, economic şi financiar, după cum trebuie efectuată o analiză serioasă a tuturor punctelor tari şi slabe pe care le implică o asemenea decizie politică. Consider că aceasta era abordarea firească a lucrurilor, şi nu să puneţi pe jar un sistem întreg, iar după aceea să reveniţi cu "lămuriri" care nu au făcut altceva decât să înceţoşeze şi mai mult situaţia, în loc să o clarifice.

Mai mult, momentul în care anunţaţi această măsură nu este cel mai potrivit, cunoscut fiind faptul că la data de 1 aprilie 2013 începe perioada de contractare a serviciilor medicale. Nu este posibil ca subalternii dumneavoastră, mulţi dintre ei viitori şomeri, să afle din mass-media despre deciziile pe care le luaţi şi îi privesc în mod direct. Anunţul public al acestei măsuri era oportun după consultări prealabile cu specialiştii din interiorul sistemului sanitar.

În finalul declaraţiei mele politice, fac apel la conducerea Ministerului Sănătăţii să iniţieze o serie de dezbateri publice serioase, transparente şi profunde, la care să participe toţi actorii din sistemul sanitar, iar concluziile acestor dezbateri să reprezinte fundamentul actului normativ care îşi doreşte "revoluţionarea" sistemului sanitar din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Vă mulţumesc şi eu, doamna deputat.