Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cozmanciuc Mugurel.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi.

Declaraţia politică de astăzi, practic, se doreşte a fi o schimbare a registrului cu care este racordată politica curentă a României şi se referă la problemele geopolitice şi geostrategice ale Uniunii Europene, precum şi la implicaţiile lor asupra securităţii României.

Dragi colegi,

Luna februarie a anului curent a debutat cu o serie de provocări multidimensionale, care evidenţiază adevăratele probleme, asupra cărora trebuie să ne concentrăm şi pe care să le gestionăm eficient, atât la nivel intern, cât şi la nivel internaţional, al alianţelor NATO şi al Uniunii Europene.

Ne aflăm în pragul unor evenimente geopolitice şi geostrategice care determină redefinirea viitorului, pornind de la aceste realităţi.

România este un stat stabil, al cărui caracter pivotal poate reprezenta un pilon statornic pentru securizarea flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.

A 52-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München a relevat că problemele care au dominat agendele politice ale marilor cancelarii europene şi internaţionale vor continua, în conformitate cu actualele evoluţii ale anului acesta. Pe lângă terorismul manifestat, criza migranţilor a evidenţiat câteva lacune care demonstrează fragilitatea Uniunii Europene. Disensiunile dintre marile administraţii europene sunt un efect al presiunii care apasă pe graniţele Europei. Vizita preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, la Bucureşti, pentru discuţii privind renegocierea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană, ar trebui să constituie un moment în care să avem un mare semn de întrebare privind întreaga clasă politică.

România se află într-o situaţie şi mai grea, din cauza poziţiei sale geostrategice în cadrul NATO şi în cadrul Uniunii Europene. Deci suntem o ţară cu o triplă frontieră.

Subliniez faptul că presiunile pe graniţele României, în actualul context, sunt uriaşe. De altfel, ţara noastră va avea de înfruntat şi alte provocări. Angajamentele de securitate luate la nivel NATO trebuie respectate ad litteram, pentru a putea păstra unitatea, valorile şi tradiţiile şi pentru a demonstra că instituţiile noastre sunt puternice şi fac faţă ameninţărilor.

Reiterez că Republica Moldova este un punct prioritar pe care România trebuie să-l aibă în agendă. Vizita de ieri a preşedintelui Timofti la Bucureşti este de importanţă vitală, atât pentru noi, cât şi pentru fraţii noştri de peste Prut, în vederea acordării primei tranşe din împrumutul de 150 de milioane de euro. Consider că, în momentul de faţă, câţiva paşi s-au făcut. Am spus-o mereu şi o repet: ţara noastră trebuie să-şi asume rolul de avocat pledant pentru Republica Moldova.

Pe lângă acest aspect, România ar trebui să-şi concentreze atenţia pe criza migranţilor şi pe problema terorismului, asupra cărora în momentul de faţă nu avem un punct de vedere unitar, comun şi asumat la nivelul regiunii Mării Negre.

Dar sunt şi alte ameninţări care reprezintă potenţial risc, dinspre sudul continentului, şi, de aceea, consider că securizarea Mării Negre va fi esenţială pentru stabilitatea în regiune.

Fără efortul concertat din partea întregului eşichier politic riscăm să ne ducem în derizoriu. Nu ne permitem o destabilizare şi mai mare decât există în prezent.

O radiografie a situaţiei geopolitice din jurul ţării noastre relevă un procent ridicat de instabilitate - politică, economică, socială - care poate escalada în orice moment. Gripajul establishment-ului politic de la Bucureşti, pe probleme de ordin intern... ele sunt importante, însă nu trebuie neglijate problemele de ordin extern.

De aceea, vă reamintesc că între 8 şi 9 iunie 2016 va avea loc Summit-ul NATO de la Varşovia, unde România va trebui să-şi prezinte aportul, prin substanţă, prin acţiuni care au nevoie de susţinere şi printr-un punct de vedere ferm şi coerent.

Nu în ultimul rând, apreciez că sunt oportune cele două întâlniri pe care domnul preşedinte Klaus Iohannis le-a avut cu domnul Petro Poroşenko, în marja Conferinţei de Securitate de la München, şi cu Nicolae Timofi, în vederea întăririi relaţiilor de vecinătate cu cele două state vecine: România, Ucraina, respectiv Republica Moldova, mai ales în situaţiile geopolitice actuale.

România are multiple angajamente pe plan internaţional, pe care trebuie să le respecte cu stricteţe. Deconectarea angajamentelor pe care trebuie să le respectăm ar duce, în momentul de faţă, la un dezastru.

De aceea, consider că consolidarea relaţiilor transatlantice şi respectarea angajamentelor sunt necesare.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat.