Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De la USR? Domnul Popescu? Domnul Dobrovie?

Vă rog, domnul Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "România poate susţine aderarea Serbiei la Uniunea Europeană cu o singură condiţie - respectarea drepturilor etnicilor români din Valea Timocului şi din Voivodina".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În contextul vizitei în România a preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, autorităţile de la Bucureşti ar fi trebuit să transmită un mesaj ferm partenerilor sârbi. România va susţine aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar doar în momentul în care autorităţile de la Belgrad vor respecta drepturile etnicilor români din Valea Timocului şi din Voivodina.

Din păcate, în momentul de faţă statul sârb şi-a încălcat angajamentul de a respecta drepturile etnicilor români, chiar dacă a semnat, încă din 2012, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale.

De o importanţă aparte pentru etnicii români din Serbia, prevederile Protocolului se referă la angajamentele asumate de România şi Serbia în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Este vorba, în primul rând, de respectarea dreptului la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă, acces la serviciu religios şi acces la presă.

În mod expres, prin intermediul Protocolului, Serbia s-a angajat ca, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, care includ, evident, şi protecţia minorităţilor naţionale.

Doamnelor şi domnilor,

Cooperarea dintre cele două părţi ar trebui să urmărească asigurarea posibilităţii de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc, precum şi îndreptarea deficienţelor înregistrate în ceea ce priveşte accesul la mijloacele de informare mass-media în Timoc, Serbia de Est. În plus, angajarea în administraţie, asigurarea accesului la serviciu religios, împreună cu problematica proprietăţilor reprezintă aspecte care nu pot fi omise de părţi în vederea garantării depline a drepturilor şi identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

De asemenea, în discuţiile cu omologii sârbi, autorităţile de la Bucureşti trebuie să accentueze importanţa principiului reciprocităţii, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. De asemenea, se acordă reprezentare în Parlament minorităţii sârbe în România, dreptul la educaţie în limba maternă, la serviciu religios şi acces la mass-media.

Totodată, statul sârb trebuie să renunţe la divizarea artificială între români şi vlahi. România trebuie să sprijine Serbia în procesul de aderare doar dacă aceste drepturi ale etnicilor români sunt respectate pe tot teritoriul Serbiei.

Preşedintele Vučić a anunţat numirea unui copreşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale. Un copreşedinte din partea Serbiei.

Am insistat pe această măsură, pe deblocarea acestei comisii, în cadrul vizitei parlamentare făcute în Serbia, în februarie 2017. Această comisie are un rol fundamental. Ea trebuie să devină funcţională - până acum, din păcate, nu s-a întrunit decât de două ori. Ea trebuie să evalueze progresele înregistrate în urma semnării Protocolului din 1 martie 2012, prin care, după cum spuneam, Serbia, în calitate de stat candidat la Uniunea Europeană, se angajează să acorde minorităţii române de pe întreg teritoriul ei dreptul la educaţie în limba maternă, acces la mass-media şi serviciu religios, şi reprezentare în Parlament.

Vă mulţumesc.

Matei Dobrovie, deputat de Bucureşti, Circumscripţia nr. 42.