Parliamentary debates

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Meiroşu.

Doamnă Holban, aţi citit, da? Aţi terminat, da?

Doamna Marilena-Emilia Meiroşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Brăila - fenomen educaţional, un fenomen remarcabil!".

În ultima perioadă, spaţiul public a fost invadat de o serie de informaţii, cuprinse într-o analiză trunchiată, referitoare la procentul de promovabilitate înregistrat la examenele naţionale susţinute de către elevii din judeţul Brăila.

Consider că, în mod tendenţios, a fost prezentată opiniei publice o situaţie în care a fost realizată o paralelă între rezultatele remarcabile obţinute de elevii brăileni şi numărul mare al celor care nu s-au înscris în vederea susţinerii evaluărilor naţionale.

Pentru clarificarea situaţiei aş dori să fac unele precizări.

Metodologia privind evaluarea naţională şi metodologia privind admiterea în învăţământul liceal sau profesional oferă elevilor posibilitatea de a se înscrie în procedura de admitere, etapa a II-a sau a III-a, sau la şcolile profesionale, pe locurile neocupate, după distribuirea elevilor care au susţinut Evaluarea Naţională.

Însă, în şcoală există situaţii particulare, dar care sunt rezolvate, conform prevederilor legale, de către conducerea instituţiilor de învăţământ. Astfel, regăsim elevi, absolvenţi ai ciclului gimnazial, care au certificat de cerinţe educaţionale speciale, având libertatea de a participa sau nu la Evaluarea Naţională.

O altă categorie este reprezentată de către cei care susţin probele practice la şcolile profesionale şi sunt declaraţi admişi, drept urmare nu mai sunt interesaţi de susţinerea Evaluării Naţionale.

Totodată, există cazurile elevilor corigenţi, care au înregistrat o situaţie similară pe tot parcursul gimnaziului, care nu au dreptul de a se înscrie pentru susţinerea examenelor naţionale, neavând situaţia şcolară încheiată.

Şi, nu în ultimul rând, trebuie menţionaţi elevii a căror situaţie socio-familială conduce la abandonul şcolar, postgimnaziu - aceştia provin preponderent din mediul rural sau din comunităţile foarte sărace.

Date fiind cele de mai sus, putem concluziona faptul că statistica prezentată de un ONG a omis să ia în calcul, la raportarea procentului, şi numărul elevilor care au continuat studiile, după cea de-a treia etapă de admitere, motiv pentru care procentul de 36,5% abandon şcolar la clasa a VIII-a este unul eronat.

Un alt amănunt deosebit de important, pe care aş dori să-l menţionez, se referă la faptul că elevii de etnie romă beneficiază de locuri speciale în toate unităţile de învăţământ - liceal, profesional şi universitar -, drept pentru care putem vorbi de discriminare, însă despre o discriminare pozitivă. În acest caz particular, trebuie subliniat faptul că, de cele mai multe ori, şcoala întâmpină rezistenţă din partea părinţilor, în ceea ce priveşte integrarea şcolară a elevilor.

Având în vedere situaţia semnalată, care cu siguranţă nu se înregistrează doar la nivelul judeţului nostru, doresc să menţionez doar câteva aspecte, prin care statul român susţine continuarea studiilor în rândul elevilor cu risc de abandon...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, că aţi ieşit din timp!

Doamna Marilena-Emilia Meiroşu:

...subvenţionarea rechizitelor şcolare, burse "Bani de liceu", burse pentru elevii şcolilor profesionale, Programul "Euro 200" pentru achiziţionarea de calculatoare, bursele sociale, de studii, de merit, decontarea transportului.

În concluzie, Brăila este un fenomen, dar unul pozitiv!

În final, solicit Ministerului Educaţiei să prezinte public statisticile, care corespund realităţii, privind numărul elevilor absolvenţi de gimnaziu, care continuă studiile liceale sau profesionale, precum şi numărul celor care au abandonat şcoala la finalul clasei a VIII-a.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Emilia Meiroşu.