Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Camelia Gavrilă, PSD.

Se pregăteşte Florin-Claudiu Roman, PNL.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Dacă este septembrie, este firească reflecţia asupra a ceea ce înseamnă şcoala, ca element esenţial, ca temei al fiinţei, a ceea ce înseamnă şcoala în anul Centenarului, cu toată valoarea simbolică, dar şi cu analiza lucidă pe care o explorare a acestui domeniu extrem de complex o presupune.

Declaraţia mea politică se referă la importanţa şi valoarea şcolii româneşti, la responsabilitatea societăţii faţă de educaţia copiilor şi a tinerilor, faţă de formarea lor completă şi relevantă, în vederea integrării în viaţa profesională, în societate, în vederea descoperirii propriilor vocaţii şi aspiraţii şi posibilităţii de realizare, şi la finalizarea studiilor, dar şi printr-o explorare a ceea ce conceptual numim lifelong learning, un concept de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Sigur că analiza mea încearcă să fie cât se poate de lucidă şi de echilibrată, arătând şi lucrurile pozitive care se întâmplă în spaţiul şcolii, şi dificultăţi, şi discrepanţe, şi paradoxuri.

E greu să găseşti o definiţie universală pentru şcoală, care să arate şi experienţele de învăţare, şi traseele cognitive, şi traseele afective, şi zona morală, civică pe care o presupune învăţământul.

E greu să găseşti cuvintele care să exprime preţuirea pentru profesori dedicaţi, pentru valoarea acestora.

Ceea ce trebuie spus însă cu certitudine este că elementele de reper, de calitate ale şcolii româneşti, se află într-un conţinut curricular dens, într-o aplecare pe ideea de informaţie, de conţinut de calitate, de traseu, de multe ori individual, studiu individual în parcurgerea acestor aspecte.

Poate că pe zona de gândire critică, pe zona de lucru în echipă, pe zona de lucru pe proiecte trebuie mai multe lucruri făcute în viitor.

Apreciez însă ceea ce s-a întâmplat în anul acesta, legat de dezbaterile curriculare, de lansarea celor trei variante de planuri-cadru pentru liceu, care conţineau şi elemente esenţiale, elemente comune, de nucleu informaţional, dar şi abordări diferite, care să poată fi individualizate în fiecare şcoală, în fiecare colectiv de elevi.

De asemenea, apreciem şi strategiile de reconfigurare a învăţământului profesional şi tehnic, o nouă viziune şi interesante opţiuni pe care învăţământul dual le presupune, cât şi preocupările pentru formarea cadrelor didactice prin acest proiect amplu, cred, care va acoperi şi ideea de curriculum relevant, dar şi de formare profesională.

Tabloul complex al şcolii româneşti înseamnă şi examenele de evaluare naţională, parcurse cu un relativ succes. Sesiunea din vară a însemnat 74,7% procentaj de promovabilitate la examenul naţional de bacalaureat şi un scor bun şi gradat, pozitiv, într-un trend ascendent, pentru absolvenţii din promoţiile anterioare, ceea ce înseamnă o întoarcere spre şcoală, spre studiu şi o preocupare de a parcurge acest examen important.

La evaluarea naţională, un rezultat mediu, aş spune - 73,5%, dar destul de mulţi candidaţi s-au prezentat - 142.847.

Însă trebuie să constatăm de multe ori şi absenţa abilităţilor ştiinţifice fundamentale, comunicarea nu suficient de corectă şi coerentă în limba română, rezultate modeste, renunţarea la a susţine examenul de evaluare naţională, cât şi alte aspecte care ţin de absenteism, de abandon şcolar, de dificultăţi financiare.

Sigur că şcoala înseamnă şi mai multă consiliere psihopedagogică, înseamnă şi o relaţie complexă între părinţi şi profesori, dar, în acelaşi timp, înseamnă şi dotare, infrastructură.

Cred că Programul PNDL, care este în curs de desfăşurare, va schimba treptat faţa învăţământului românesc, mai ales în zona rurală. Este de apreciat că se derulează în foarte multe unităţi de învăţământ.

Sunt de apreciat creşterile salariale, scăderea impozitului pe venitul din salarii, modernizarea a 145 de unităţi de învăţământ, construirea unui număr de creşe şi grădiniţe, învăţământul dual, de care spuneam, programe sociale, "Şcoala pentru toţi".

Sigur, sunt multe lucruri de făcut. Ne deranjează şi aceste imperfecţiuni legate de manualele şcolare, ne deranjează fluctuaţia cadrelor didactice, faptul că nu este atât de atractiv domeniul educaţional pentru absolvenţii universităţilor.

Pe de altă parte însă, ca oameni politici, avem responsabilitatea de a deschide agenda noastră parlamentară, a acestei sesiuni, cu probleme ce ţin de educaţie, de formare, de salarizare adecvată.

Cred că dacă septembrie este o geneză perpetuă, repetată ritualic aproape în fiecare an, pentru elevi, pentru şcoală, la modul simbolic vorbind, ne-am dori să fie o geneză şi pentru zona parlamentară, politică, în care să ne aplecăm mult, cu multă responsabilitate şi să desăvârşim programele pe care şi Programul de guvernare şi Alianţa PSD-ALDE le-au deschis, dar care sigur că au nevoie de îmbunătăţire şi continuitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.