|
Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi, intitulată "Paşi importanţi către un sistem european de formare profesională", şi, ca subtitlu, "Învăţământul dual pare să câştige teren în România", ar fi într-o complementaritate cu viziunea mai pesimistă, rostită de colegii din opoziţie, dar cu focalizare pe ceea ce înseamnă aspecte constructive şi deschideri pe care învăţământul dual, ca o alternativă posibilă pentru recredibilizarea învăţământului profesional, care se află în faţa noastră. Şi, tocmai în perioada recentă, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a analizat cu responsabilitate şi a întocmit un raport favorabil asupra Ordonanţei de urgenţă pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România, această creare de instituţie venind, într-o completare a pachetului legislativ şi metodologic, destinat funcţionarii acestui sistem profesional extrem de important, care înseamnă preocuparea pentru calitatea resursei umane, colaborarea în parteneriat cu mediul privat, cu agenţi economici care devin furnizori de formare profesională iniţială, în parteneriat cu şcoala, şi, de altfel, o garanţie pentru ca absolvenţii de învăţământ profesional, de învăţământ liceal tehnologic, în perspectivă, să-şi găsească inserţia pe piaţa muncii foarte repede. Autoritatea va fi proactivă, implicată şi va avea un rol de colaborare interministerială, de a gestiona aceste politici sectoriale care presupun colaborări şi implicări ale mai multor ministere şi autorităţi regionale, în aşa fel încât obiectivul unei formări profesionale de calitate, corelate cu o piaţă a muncii incluzive, fără inegalităţi, să se poată realiza în perspectivă. Este dificil şi sigur că un început de acest tip nu trebuie nici idealizat, nici considerat ca o soluţie miraculoasă, pentru că importantă este şi formarea, modelarea unei mentalităţi favorabile ideii de şcoală profesională, de pregătire practică, o cultură a parteneriatului şi o implicare a agenţilor economici. Cifrele nu sunt atât de deprimante, aşa cum le-am auzit într-o declaraţie anterioară. Este de spus chiar faptul că multe inspectorate şcolare au propus cifre pentru învăţământul dual, dar nu s-a optat, din perspectiva părinţilor. Deci consider că această filozofie educaţională extrem de importantă şi care ia în calcul 3 elemente - elevul, companiile şi statul -, fiecare cu beneficiile necesare, în sensul că elevul îşi alege calificarea şi agentul economic, companiile beneficiază de facilităţi fiscale, dar şi de pregătirea unei forţe de muncă în acord cu ceea ce-şi doreşte de la această forţă de muncă, iar statul încurajează o dezvoltare economică sustenabilă şi predictibilă - deci spuneam că această filozofie şi aceste demersuri instituţionale trebuie să fie corelate cu câţiva paşi, pe care îi subliniem: - realizarea unor campanii publice susţinute şi convingătoare, de informare asupra potenţialului de dezvoltare a acestui sistem educaţional;
- sesiuni de informare şi orientare în carieră pentru elevi, mai ales pentru elevii de clasa a VIII-a, dar şi pentru părinţii acestora;
- implicarea activă a şcolilor, a liceelor tehnologice, a inspectoratelor şcolare, dar şi a autorităţilor locale.
Este important modul în care practica şi teoria pot coexista în formarea elevilor şi modul în care aceştia se pot regăsi mai departe, după cum şi speranţa că tinerii pe care îi numim NEET -"Not in Education, Employment or Training", aceştia vor putea să se regăsească mai târziu, prin formare adecvată şi prin tentaţia unui loc de muncă bine plătit. Sunt foarte multe presiuni asupra sistemului educaţional, presiuni care vin dinspre elevi, dinspre părinţi...
|