Parliamentary debates

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Doamna Oana-Mioara Bîzgan.

Se pregăteşte domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Dragi colege,

Dragi colegi,

În 7 aprilie celebrăm Ziua Mondială a Sănătăţii.

Accesul la serviciile de sănătate este garantat de Constituţia României şi de Convenţia privind Drepturile Omului, la care ţara noastră este parte. Totuşi, există cazuri în care românii nu au acces la servicii de sănătate, din diverse motive, iar atunci când au, se lovesc de un sistem deficitar, cu oameni puţini, de spitale care nu sunt dotate cu aparatură performantă şi în care, de multe ori, se moare cu zile.

Nu cred că este nevoie să vă amintesc de cazuri în care pacienţii au murit aşteptând să fie salvaţi - dotările, resursa umană sau chiar medicamentele şi consumabilele sanitare sunt insuficiente. Statisticile arată, pe de o parte, că numărul de medici raportat la numărul de paturi, dar şi la numărul de pacienţi este insuficient, cauzând o supraaglomerare a acestora.

De altfel, deficitul de capacitate rezultat în urma unui studiu complex, finalizat în 2016, este de 1,4 milioane. Asta înseamnă că în spitalele din România au fost trataţi - mai bine sau mai prost - cu 1,4 milioane de oameni mai mulţi, de cele mai multe ori la grămadă, faţă de capacitatea optimă de funcţionare a spitalelor din România.

Pe de altă parte, ne confruntăm şi cu un dezechilibru profund în ceea ce priveşte repartizarea medicilor existenţi în teritoriu. Un studiu al INS arată că România avea, în 2017, 58.583 de medici, dintre care mai mult de 52.000 îşi desfăşurau activitatea la oraş.

Nu e de mirare, în aceste condiţii, faptul că în România speranţa de viaţă este de doar 75 de ani, mult sub media unor state precum Franţa - 82,8 ani, Austria - 81,6 ani sau Marea Britanie - 81,4 ani.

Ce putem face ca să schimbăm situaţia? Soluţii există, doar că avem nevoie de timp şi de implicarea tuturor pentru a le putea implementa.

O modalitate de a rezolva unele dintre problemele sistemului este de a deschide centre de îngrijire primară, unde pacienţii cu afecţiuni cronice sau cu probleme care pot fi tratate în afara spitalelor să poată merge pentru ajutor. Asta ar aduce atât reduceri de cheltuieli în sistem, cât şi o reducere a numărului de cazuri tratate în spitale şi, prin urmare, a deficitului de capacitate cu care se confruntă infrastructura spitalicească din România.

De asemenea, vă invit să nu uităm că dreptul la sănătate este egal pentru toţi românii, iar iniţiativa legislativă care acordă acces la servicii de sănătate gratuite pentru copiii şi persoanele în situaţii de risc, care nu au acte de identitate, este încă în dezbatere aici, la Cameră. Cu cât aceasta va fi adoptată mai rapid, cu atât beneficiarii ei se vor bucura mai repede de nişte drepturi pe care le au, prin Constituţie, dar pe care nu le pot accesa.

Contez, deci, în această privinţă, pe sprijinul dumneavoastră.

Stă în puterea noastră, dragi colege şi dragi colegi, să lucrăm împreună pentru a găsi soluţii la problemele din sistemul sanitar, pentru a ne asigura că viaţa niciunuia dintre români nu este în pericol atunci când se tratează în spitalele din România.

Vă mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.