Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Balint?

Vă rog.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Declaraţie politică: "Comemorarea a 79 de ani de la tragicele evenimente de la Ip şi Treznea".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În fiecare an, la începutul lunii septembrie, comemorăm ceea ce a rămas în istorie drept masacrele de la Ip şi Treznea. Anul acesta se împlinesc 79 de ani.

După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a intrat sub ocupaţie maghiară. Teritoriul ocupat de horthyşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rămas în istorie sub numele de Transilvania de Nord. Judeţul Sălaj a fost alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940, Armata a II-a a intrat în oraşul Zalău. Imediat, după ocuparea teritoriului transilvănean, a început seria masacrelor împotriva populaţiei civile româneşti. Cel mai afectat de teroarea horthystă a fost Sălajul, unde au fost masacraţi 477 de români.

În data de 9 septembrie 1940, nouăzeci şi trei de persoane, dintre care 87 de români şi 6 evrei au fost ucise de armata hortystă, în localitatea Treznea. Următorul masacru de proporţii comis de horthyşti, după Treznea, s-a petrecut la Ip, localitate situată în partea de vest a Sălajului, în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, când trupele ce făceau parte din armata de ocupaţie cantonată la Şimleu Silvaniei, împreună cu localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei maghiare "Straja naţiunii" au ucis 157 de locuitori români din comuna Ip.

Este greu de descris modul în care au fost ucişi românii - femei, bărbaţi, copii. Aceştia au fost torturaţi, împuşcaţi, răstigniţi, arşi de vii şi apoi aruncaţi într-o groapă comună.

Este datoria noastră să îi comemorăm pe aceşti martiri în fiecare an. În fiecare an, urmaşi ai victimelor, locuitori ai satelor din jur, personalităţi culturale şi oficialităţi participă la ceremoniile religioase şi militare pentru a aduce un omagiu celor care au fost ucişi într-un mod atât de brutal.

De asemenea, este datoria noastră să atragem atenţia asupra efectelor devastatoare provocate de prejudecăţi, ură, discriminare şi intoleranţă. Atrocităţile din septembrie 1940 rămân în istorie ca un testament al acestor efecte şi ca un îndemn la pace, toleranţă şi respect faţă de semenii noştri, indiferent de naţionalitate, etnie sau religie.

Vă mulţumesc.

Liviu Balint, deputat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.