Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Declaraţia politică intitulată "Importanţa dezvoltării reale a zonelor rurale".

Zonele rurale sunt un pilon important al Uniunii Europene, iar dezvoltarea acestora reprezintă o prioritate, atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru statele membre.

Regiunile rurale acoperă peste 50 de procente din întreg teritoriul Uniunii, fiind principalii furnizori de alimente, materii prime, apă, spaţii culturale, soluri fertile, având o bogată biodiversitate, asigurând peste 20 de procente din totalul locurilor de muncă din interiorul Uniunii Europene.

Datorită tuturor acestor elemente, cumulate, zonele rurale au ajuns să reprezinte o ţintă importantă a Politicii Agricole Comune, iar odată conştientizată importanţa dezvoltării mediului rural, a fost stabilit un al doilea pilon, pentru dezvoltarea rurală, în cadrul căruia au loc alocări bugetare importante, în vederea dezvoltării regiunilor predominant rurale din România şi din alte state membre, cu intenţia de a reduce discrepanţele intra-europene şi decalajele prezente între mediul rural şi cel urban.

În ceea ce priveşte ţara noastră, regiunile rurale reprezintă aproape 60% din teritoriul ţării noastre, în timp ce oraşele reprezintă doar 0,8 procente, însă, când este adusă în discuţie importanţa zonelor rurale, ca generatoare de locuri de muncă, ţara noastră reprezintă un exemplu atipic faţă de celelalte state membre, zonele rurale asigurând circa 42% din totalul locurilor de muncă, pe când regiunile urbane doar 12 procente.

Din păcate, ne confruntăm cu o depopulare masivă a mediului rural, preponderent din cauza migraţiei forţei de muncă, iar potrivit ultimelor estimări, până în anul 2050 vom ajunge să pierdem până la 15 procente din totalul populaţiei, trend care poate scădea în intensitate prin aplicarea şi dezvoltarea de proiecte în folosul real al comunităţilor.

Cu toate că Uniunea Europeană îşi oferă întregul sprijin pentru dezvoltarea rurală, proiectele elaborate de unele autorităţi locale pentru a obţine finanţare europeană nu reflectă întotdeauna nevoile cetăţenilor.

Un exemplu elocvent de ineficienţă, dublată de lipsa studiilor de fezabilitate în vederea accesării fondurilor europene, îl reprezintă construirea bine-cunoscutelor săli de sport moderne în localităţile în care procentul tinerilor era foarte scăzut.

Acest mod de a conduce o autoritate publică locală, centrat mai mult pe dorinţa de a ieşi în evidenţă decât pe soluţionarea problemelor reale ale cetăţenilor, nu face altceva decât să lărgească clivajul rural-urban şi să intensifice depopularea zonelor rurale ale României.

Un alt exemplu, ceva mai recent de data aceasta, îl constituie construirea de staţii de încărcare pentru autoturismele electrice. Construirea unor astfel de staţii de încărcare reprezintă, bineînţeles, un pas spre dezvoltare şi totodată un proces de aliniere cu lumea modernă, doar că acest lucru nu corespunde realităţii pe care o regăsim în marea majoritate a localităţilor din zonele rurale ale României. Multe dintre acestea nu au reţele de apă curentă şi canalizare, electricitate, cabinete medicale şi străzi asfaltate, iar clădirile de utilitate publică se află într-o stare avansată de degradare. În acelaşi timp, numărul de autoturisme electrice din ţara noastră este cu mult sub media europeană, cu aproximativ 11 procente, iar marea parte a acestora se regăsesc în mediul urban.

Din păcate, după aproape un an şi jumătate de la alegerile locale, în majoritatea localităţilor din ţară nu se observă o îmbunătăţire a calităţii vieţii, situaţia fiind aceeaşi, în ciuda promisiunilor electorale ale unor candidaţi, aleşi nu întotdeauna după criteriul competenţei...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

...ci, mai degrabă, pe cel al "vocalităţii".

Imediat, domnule preşedinte.

Cu siguranţă, o mai bună colaborare între autorităţile centrale şi autorităţile locale ar conduce la realizarea unor proiecte cu adevărat utile pentru întreaga comunitate şi nu doar în vederea satisfacerii unor interese personale, rămânând totuşi conştienţi că doar prin proiecte bine gândite, în beneficiul cetăţenilor, menite să asigure creşterea bunăstării sociale, prin transparenţă şi deschidere, printr-o colaborare a autorităţilor centrale cu autorităţile locale, o să reuşim să ne respectăm angajamentul privind implementarea celor 17 obiective pentru o dezvoltare durabilă, angajate în spiritul Declaraţiei Parlamentului României din 18 aprilie 2016.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc şi eu.