Parliamentary debates

Doamna Oana Murariu:

"Respectul faţă de magistraţi nu înseamnă păstrarea privilegiilor"

Luni, 1 septembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea asupra Proiectului de Lege de desfiinţare a pensiilor speciale ale magistraţilor. Opoziţia a anunţat că nu va depune moţiune de cenzură raportat la acest proiect de lege. Practic, există un consens între toţi reprezentanţii cetăţenilor, în legislativ, că echitatea socială reclamă adoptarea acestei măsuri.

Faţă de reacţia mai multor instanţe şi parchete din România de anunţare a suspendării activităţii sub formă de aşa-zis protest, care a precedat citirea de către premierul României, domnul Ilie Bolojan, a proiectului de lege, în Parlament, reamintesc că respectul faţă de magistraţi nu se dovedeşte prin menţinerea de privilegii. În egală măsură, respectul faţă de magistraţi nu este ştirbit prin desfiinţarea privilegiilor.

În contextul în care comunicările constante asupra justiţiei din mass-media vizează noi şi noi dosare penale prescrise ori soluţii judiciare care revoltă - de exemplu soluţia Curţii de Apel Ploieşti, de anulare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României privind alegerile prezidenţiale - e important să reamintim că soluţiile bune de zi cu zi din justiţie nu prezintă elemente spectaculoase, astfel încât să fie reflectate în spaţiul public. Acestea există, şi reprezintă chiar regula, nu excepţia, chiar dacă sunt invizibile pentru cei mai mulţi români. Justiţia românească are categoric un pasiv de imagine şi de credibilitate, iar revolta multor magistraţi faţă de tăierea propriilor privilegii nu va face decât să consolideze percepţiile negative asupra justiţiei, în ansamblu.

Sigur că trebuie comunicat mai bine ceea ce se face pentru a funcţiona mai bine justiţia din România, pentru ca profesioniştii din acest domeniu să îşi poată desfăşura mai bine activitatea - o formă de respect faţă de munca lor şi faţă de ei înşişi.

De aceea, la ceas de desfiinţare a pensiilor speciale ale magistraţilor, reamintesc că a crescut în ultimii ani semnificativ gradul de umplere a schemei de personal. La judecătorii, personal, monitorizez situaţia de 4 ani şi susţin necesitatea umplerii, iar apoi a completării schemei de personal, însă nu pot ignora că am văzut evoluţii în acest sens.

Digitalizarea în justiţie beneficiază de mult mai multă atenţie decât digitalizarea în alte domenii şi de mai mulţi bani din PNRR, şi nu numai. Scopul digitalizării este tocmai de a facilita accesul la justiţie, concomitent cu uşurarea muncii întregului personal care gestionează partea administrativă a litigiilor.

Programul de guvernare prevede reorganizarea instanţelor şi parchetelor pentru eficientizarea acestora. Sunt legi, adoptate în ultimii ani, care au făcut mici paşi pentru a simplifica munca magistraţilor. O afirm cu tărie, pentru că am lucrat şi eu la unele şi m-am bucurat de adoptarea şi intrarea lor în vigoare. Mai sunt zeci în Camera decizională, dintre care unele, în scurt timp, pot vedea tiparul Monitorului Oficial, pentru că adoptarea acestora nu se întâmplă dintr-o dată şi nici nu ar face faţă sistemul judiciar într-un astfel de scenariu, ci treptat.

Afirm toate acestea pentru că respect munca şi responsabilitatea magistraţilor, îi respect pe ei, dar aleg o formă de respect fără privilegii, cu acţiuni care... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cristian Brian, din partea Grupului parlamentar al USR.