Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor,

Începem programul de intervenţii. Invit la microfon pe domnul Dumitru Buzatu. Este? Nu este. Domnul Bejinariu Petru, P.D.S.R. Se pregăteşte domnul Baban Ştefan, de la P.R.M.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intitulez intervenţia de astăzi: "E greu pentru români când ţara nu-i întreagă".

Istoricii şi politicienii cinstiţi şi demni, populaţia din România au calificat Pactul Ribbentrop-Molotov ca un act de mare nedreptate, "odios şi criminal" şi ca "o expresie a politicii imperialiste dusă de cei doi mari dictatori ai vremii".

După 1990 aveam dreptul şi datoria să întreprindem demersuri pentru cunoaşterea adevărului istoric şi, apoi, pentru lichidarea consecinţelor abuzurilor din acel an de groază şi urgie – 1940. Dar n-a fost să fie aşa.

Despre adevărurile anului 1940 s-a scris mult în ultima vreme şi s-a vorbit şi la Conferinţa internaţională din 1991 de la Chişinău şi la Congresul Societăţii pentru cultura şi literatura română din Bucovina, în 1992 de la Gălăneşti – Suceava, prilej cu care s-a adoptat cunoscuta "Chemare de la Putna". Din această Chemare, reţinem: "Conducerea societăţii şi membrii prezenţi la congres, în pelerinaj la Mânăstirea Putna, s-au legat solemn în faţa lui Dumnezeu şi sub oblăduirea lui Ştefan cel Mare, să lupte cu toate forţele lor intelectuale şi spirituale pentru a menţine unitatea naţională a românilor din Bucovina istorică".

Dar, în mare grabă, după aceea, şi fără nici un temei istoric, juridic şi moral, actuala putere a parafat, semnat şi ratificat Tratatul politic de bază dintre România şi Ucraina, prin care au fost cedate Ucrainei nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa şi Sudul Basarabiei. După ratificare, situaţia românilor din regiunea Cernăuţi s-a înrăutăţit continuu.

Iată realităţi foarte recente şi punctuale: atitudinea autorităţilor ucrainene faţă de delegaţiile judeţului Suceava şi Botoşani, la festivitatea dezvelirii statuii lui Eminescu, la Cernăuţi, în ziua de 15 iunie 2000; constrângerile aduse în şcolile româneşti; coborârea unicului steag românesc de pe clădirea sediului redacţiei ziarului "Lumea"; prezenţa la manifestările româneşti a unor reprezentanţi gălăgioşi ai organizaţiilor extremiste ucrainene; oprirea tinerilor etnici români, în număr de 200, de a veni la studii în România, cu burse din partea statului român şi altele.

Sunt dezvoltate constrângeri şi în sfera Bisericii Ortodoxe din satele româneşti. Cel mai recent caz este cel al preotului român paroh la Biserica din Ceahor, Regiunea Cernăuţi, căruia autorităţile ucrainene i-au aplicat interdicţia de intrare în Ucraina, în timp ce se întorcea de la hramul Sfintei Paraschiva de la Iaşi, împreună cu un grup de enoriaşi din parohia sa. În ultimele luni, preotul Ioan a fost ţinta unor atacuri de presă, respectiv în ziarul "Ceas" şi a fost supus unor presiuni din partea autorităţilor locale.

Străvechi pământ românesc, Basarabia, a devenit, în urma aceluiaşi Pact Ribbentrop-Molotov, Republică Socialistă, apoi Republica Moldova. Şi aici actuala putere se exprimă, tot prin Tratat.

Domnul ministru Petre Roman a parafat Tratatul privilegiat de parteneriat şi colaborare dintre România şi Republica Moldova, fără prevederi majore, spre a fi, într-adevăr, privilegiat şi fără deschiderea necesară pentru revenirea Basarabiei la patria-mamă.

Astfel de aprecieri, din săptămâna trecută, ale liderului P.D.S.R., domnul prim-vicepreşedinte Adrian Năstase, la Chişinău, tare l-a supărat pe domnul ministru de externe, care-n ultima vreme ne scaldă în promisiuni, aşa cum domnia sa s-a scăldat politic în Dunăre.

Noi avem însă datoria de a ne apleca asupra istoriei şi nu asupra manualelor alternative, ci asupra realităţilor de azi. Avem răspunderea menţinerii identităţii naţionale a tuturor românilor de peste hotare şi avem onoarea şi menirea de a rămâne români şi la sfârşitul globalizării.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.