Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Pereş este? Poftiţi, domnule Pereş.

Se pregăteşte domnul domnul Baban Ştefan.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Modul cum sunt soluţionate de putere, în mare grabă, unele lucruri care în aparenţă par minore, poate aduce efecte dezamăgitoare unui segment important al populaţiei.

Euforia postrevoluţionară, efect al lui Decembrie 1989, prin care multor localităţi urbane din România le-au fost conferite de Parlament titlul de "Oraş martir al Revoluţiei din Decembrie 1989", pare că nu s-a stins nici acum, după mai bine de 11 ani de democraţie reală.

Departe de mine de a contesta obiectivitatea cu care s-au măsurat argumentele pentru fiecare caz în parte. sunt însă, şi acum, convins de un lucru: Revoluţia Română din Decembrie 1989 a avut un început la Timişoara şi Lugoj, propagarea ei făcându-se rapid în multe localităţi urbane şi rurale, în ciuda lipsei de informaţie caracteristică perioadei ceauşiste. Finalitatea ei era normal a se petrece la Bucureşti, capitala ţării şi locul unde erau punctele de comandă ale conducerii comuniste. Ne aducem aminte, însă, de acele momente, cu înfrigurare, toţi, indiferent dacă atunci eram sau nu de acord cu desfăşurarea lucrurilor.

Nici judeţul Alba nu a fost ocolit de efectele mişcărilor revoluţionare, ba, mai mult, rezistenţa anticeauşistă, atunci, s-a manifestat dur, ducând, în Alba Iulia şi Cugir, la o izolare totală, cu arma în mână, încă din ziua de 21 decembrie 1989.

La Alba Iulia, în seara zilei de 21 decembrie 1989, peste 200 de persoane manifestau şi chemau cetăţenii la o rezistenţă fără violenţă faţă de puterea comunistă. mai mult, în ziua de 22 decembrie, pe la orele 8,30, primul secretar al Comitetului judeţean PCR, Ion Savu, semnează un document prin care acceptă controlul deplin al Comitetului de cetăţeni. Este unicul document de abdicare al unui prim secretar de judeţ în timp ce dictatorul Ceauşescu se afla încă la putere. De aici încolo, lucrurile se precipită, mai ales în urma plecării cuplului Ceauşescu, iar în municipiul Alba Iulia jertfa revoluţionarilor va fi de 23 de morţi şi 109 răniţi.

Am ţinut a vă readuce în memorie, domnilor, sau a vă informa de aceste lucruri şi momente deosebite, acum, când Camera Deputaţilor, din acest mandat parlamentar, este la un pas de a face o greşeală cu efecte mai mult sau mai puţin resimţite în sufletul oricărui român. Municipiul Alba Iulia nu are neapărată nevoie de încă un titlu, chiar de "Oraş erou sau martir", este locul unde istoria musteşte, la tot pasul, dragostea de adevăr şi justiţie este mai puternică decât moartea. Exemple: intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, martiriul lui Horea şi Cloşca, Unirea de la 1 Decembrie 1918.

Ne onorează declaraţia Parlamentului României din 1994, prin care Alba Iulia a devenit cu titlu "Cetate simbol a Marii Uniri", într-un cuvânt capitala de suflet a tuturor românilor. Există însă o regulă de bază în democraţie: de a cântări cu aceeaşi măsură, de a trata uniform orice propunere, indiferent de zonă, populaţie sau presiuni politice.

În legislatura 1996 – 2000, Senatul a fost sesizat cu un Proiect de Lege privind declararea municipiului Alba Iulia "Oraş erou al Revoluţiei", iniţiat de domnul senator Ioan Ardelean – PUNR. Această iniţiativă votată în Senat la data de 8 iunie 2000 a fost transmisă spre analiză şi votare Camerei Deputaţilor, cu modificarea din partea Consiliului Legislativ, cu titlul de "Oraş martir".

Acelaşi traseu e urmat şi de o altă iniţiativă, de declarare a municipiului Hunedoara "Oraş martir al Revoluţiei din 1989", iniţiat de doi reprezentanţi din opoziţie, atunci, respectiv din PDSR, precum şi o solicitare pentru municipiul Reşiţa. Curios pare faptul că Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la 30 mai 2001, decide că unele proiecte de lege şi propuneri legislative trimise comisiilor permanente şi a căror dezbatere nu a fost finalizată să fie examinate de către acestea, în vederea întocmirii unor rapoarte suplimentare. Astfel, trimite două proiecte, cele privind declararea cu titlul de "Oraş martir" pentru Reşiţa şi Hunedoara Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, proiecte care primesc aviz favorabil pentru a fi votate în plenul Camerei Deputaţilor, la data de 22 august 2001.

Proiectul legislativ pentru Alba Iulia este direcţionat la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, obţinând un aviz de respingere, cu toate că avea avizul favoraibl de la Consiliul Legislativ, precum şi punctul de vedere al guvernării din 1999, ministru interimar atunci Alexandru Athanasiu, PSDR atunci, PSD acum.

Iată, deci, cum Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, dominat de PSD şi PRM cântăreşte, cred din greşeală, cu două măsuri. Constat cu nedumerie şi amărăciune că, încă o dată, Alba Iulia devine ţintă a puterii, aşa cum a fost, de fapt, din 1990 încoace, doar în preajma sărbătorii naţionale de 1 Decembrie, când o seamă de responsabili, guvernanţi, parlamentari şi alţii se întrec a elogia şi apoi a uita ceea ce ar trebui să fie flacăra nestinsă a unei naţiuni, momentul, dar mai ales locul unde s-a înfăptuit visul milenar al poporului român. A uita sau, mai bine zis, a-ţi aduce aminte doar o dată pe an de Alba Iulia este cred o negare a voinţei de unitate naţională, mult trâmbiţată, inclusiv în zilele noastre, chiar de premierul Adrian Năstase, iar culmea este votul majorităţii parlamentare împotriva recunoaşterii faptelor din acel Decembrie fierbinte al anului 1989 în Alba Iulia, fapt ce nu concordă cu declaraţiile guvernanţilor PSD.

Având în vedere şi memoriul Asociaţiilor revoluţionare "Decembrie '89 Alba", rog Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, precum şi comisia parlamentară la care va fi repartizată această iniţiativă legislativă, să facă actul de dreptate aşteptat de Alba Iulia de peste 2 ani de zile.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Înainte de a-l invita pe domnul deputat Baban la cuvânt, vă rog să vă încadraţi în cele 3 minute, m-a rugat şi preşedintele, domnul Valer Dorneanu, ca să putem începe la 9,30 şedinţa de vot.