Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

O invit la microfon pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul deputat Damian Brudaşca.

Doamna Liana-Elena Naum:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi, înainte cu o zi de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cred că se cuvine să spunem un "La mulţi ani!" oraşului Constanţa, care mâine are zi de sărbătoare.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Poarta spre lume" şi voi trata acest subiect - municipiul Constanţa, ca Poartă spre lume.

Datorită poziţiei sale geografice, Constanţa, centru urban de primă mărime al României, fiind cel mai important şi mai mare port al ţării, al patrulea în Europa, a fost favorizată datorită dezvoltării economice, încă din secolul VII, când coloniştii greci din Milet au întemeiat Cetatea Tomis. Recunoscuţi ca buni comercianţi şi navigatori, au fructificat din plin poziţia oraşului, având acces la Marea Neagră şi stabilind legături comerciale intense între cetăţile şi porturile din Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Deşi a fost ocupat de romani, Tomisul a fost protejat, deoarece reprezenta un punct puternic comercial. Ulterior, în secolele X-XIII, se intensifică activităţile comerciale pe ţărmul nord-vestic al Mării Negre, vechiul port al cetăţii fiind folosit de flota bizantină şi menţionat în hărţile de navigaţie.

Primele amenajări portuare, moderne, însă, au început în 1858, fiind executate de o compania engleză, construcţiile durând câţiva ani, realizând un port de mici dimensiuni. Un mic adăpost - 200 metri de dig, 200 metri de chei de lemn, un bazin cu apă şi circa 4 hectare, câteva magazii şi linii ferate, acesta era Portul Constanţa în 1878.

Mihail Kogălniceanu, în 1878, adresa în Camera Deputaţilor un apel naţiunii române, acela de a urmări construcţia unui port şi care "va fi, să mă credeţi, plămânii României, prin care aceasta va respira - şi acesta va fi Constanţa".

Construcţia acestui obiectiv a fost rezultatul eforturilor financiare ale Guvernului Român. Abia în 1896 s-a pus piatra de temelie, iar în 1909 a fost făcută inaugurarea, Anghel Saligni aducând un aport considerabil în tot ceea ce se numea nou pentru construcţii şi tehnologie.

Între 1897-1901, în urma modernizării, portul Constanţa devine principalul port al ţării şi un centru comercial important. La serbările columbiene din 1892, Bricul Mircea şi Crucişătorul Elisabeta participă, sub pavilion românesc, pentru a arăta că România este deja o forţă navală.

După 1919, lucrările de modernizare ale portului vor continua, fiind întrerupte în 1916, ca urmare a ocupaţiei Puterilor Centrale. În perioada interbelică, portul Constanţa s-a dezvoltat considerabil, ajungând să depăşească, din punct de vedere al traficului, renumite porturi ale Europei, precum Genova şi Bordeaux.

După 1958, portul Constanţa a fost înzestrat cu utilaje moderne, care puteau face faţă traficului intens de mărfuri. Astfel, era imperios necesară construirea unui al doilea port maritim, construcţia lui începând în 1978. Portul Constanţa-Sud este singurul port al Europei legat cu Dunărea, acesta fiind un avantaj, complexul portuar Constanţa şi Canalul Dunăre-Marea Neagră având o importanţă deosebită, facilitând legăturile cu ţările din Europa.

Prin mărimea, capacitatea şi calitatea instalaţiilor moderne, portul Constanţa poate rivaliza cu oricare port european din cele aproximativ 200 de porturi ale lumii, el ocupând un loc de frunte. Însemnătatea portului se oglindeşte prin existenţa liniilor de navigaţie, volumul livrărilor de mărfuri crescând anual.

De curând, s-a lansat noul portal al portului Constanţa şi se permite astfel accesul la informaţiile portuare, tarifele practicate, buletinul informativ al navelor, specificul activităţilor agenţilor economici.

Dacă Serviciul Maritim Român a jucat un rol important în bunul mers al curselor de pasageri, la ora actuală, tradiţia s-a reluat: Căpitănia Zonală Constanţa, Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" Constanţa şi Ministerul Turismului au preluat acest rol, reuşind să creeze facilităţi pentru desfăşurarea în bune condiţii a croazierelor. Astfel, portul Constanţa devine şi mai important. În curând, 1.000 de turişti din Europa şi America vor fi prezenţi în Constanţa, prilej cu care vor vizita frumosul nostru oraş, litoralul şi obiective turistice din judeţ.

Portul Constanţa este un port multinodal, care poate oferi toate posibilităţile de transport maritim, fluvial şi pe calea ferată, permiţând şi transportul de marfă, devenind Poarta spre lume, o fereastră larg deschisă spre toate ţările lumii, prin care se desfăşoară traficul pe calea apei, accent deosebit punându-se pentru ţările Europei.

Prin grija Guvernului Năstase, s-a instituit un proces de industrializare-informatizare şi, cu siguranţă, portul Constanţa va contribui la acceptarea României în 2007 ca membru al Uniunii Europene şi va deveni o poartă spre Europa.

"La mulţi ani, Constanţa!"

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

"La mulţi ani, Constanţa!"