Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Pe data de 17, în cursul acestei luni, octombrie, în conferinţa de la Radio Iaşi, am arătat că nu mă voi prezenta la vot pentru anumite motive.

În declaraţia mea politică de astăzi, vreau să continui ce am declarat atunci şi să arăt de ce nu m-am prezentat la votul pentru Referendumul Constituţiei şi ce probleme mi-am pus, atât ca deputat, cât şi ca reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, care mă obligau să nu particip la vot.

În primul rând, prin art.72 al Constituţiei, organizarea şi desfăşurarea Referendumului naţional se face prin lege organică, şi nu prin ordonanţă de urgenţă.

În al doilea rând, conform art.31 al Constituţiei, marele public şi electoratul au dreptul la o informare corectă, fapt pe care Guvernul şi instituţiile abilitate de Parlament nu l-a făcut.

De asemenea, menţionez o serie întreagă de aspecte negative, pe care atunci nu le-am spus, care se găsesc în noua Constituţie: limitarea de la 250.000 la 100.000 a numărului cetăţenilor necesari pentru o iniţiativă legislativă reprezintă o cifră încă prea mare, implicând cheltuieli deosebite; integrarea în Uniunea Europeană va fi decisă doar prin votul Parlamentului, deşi, în toate ţările candidate, ea a fost decisă sau se va decide prin referendum; instituţionalizarea Guvernului ca organ legislativ; ordonanţele de urgenţă vor putea fi emise în continuare, în aproape orice situaţie, ca şi până acum - s-a înlocuit numai sintagma "cazuri excepţionale" cu cea de "situaţii extraordinare"; ordonanţa de urgenţă nevotată în 30 de zile de la depunerea într-una din cele două Camere ale Parlamentului se consideră automat adoptată, iar în acest fel, orice ordonanţă de urgenţă va deveni lege, dacă guvernul majoritar va dori acest lucru.

Dreptul minorităţilor de a folosi în justiţie limba maternă în scris şi oral, acolo unde "ponderea" este semnificativă (art.119 alin.2), iar la art.124 alin.2 - "cetăţenii minorităţilor naţionale au dreptul de a se exprima în limba maternă în faţa autorităţilor de judecată". Acest lucru înseamnă o a doua limbă oficială în România, unde limba oficială este limba română, aşa cum în Statele Unite, în Anglia, în Franţa etc. este limba respectivă, a statului.

Art.41 alin.2: "Cetăţenii străini şi apatrizi pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor (numai în condiţiile aderării la Uniunea Europeană) şi prin moştenire legală". Peste tot în lume terenurile sunt foarte scumpe. Pământul în România este vândut ieftin, datorită sărăciei. Riscăm să devenim străini în ţara noastră. Legat de prevederea "moştenire legală", reamintim că în anul 1920, grofilor din Transilvania, care n-au acceptat cetăţenia română, li s-a ridicat, conform legilor în vigoare la acea vreme, dreptul de a avea proprietăţi în România. Conform noii Constituţii, moştenitorii grofilor din 1920 vor putea prelua pământurile confiscate legal.

Şi mai sunt multe alte probleme, din care voi menţiona numai că: nu a fost stopat traseismul politic, Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul, nu se prevede explicit că legile nu se pot adopta retroactiv, procurorii rămân sub autoritatea Ministerului Justiţiei şi aşa mai departe.

În vechea variantă a Constituţiei votate în 1991, la art.135 alin.4, se prevedea: "Bogăţiile de orice natură - şi insist, de orice natură - ale subteranului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public etc., fac obiectul exclusiv al proprietăţilor publice". Textul modificat în noua Constituţie spune: "Bogăţiile de interes public - nu de orice natură - ale subteranului" şi, mai departe, "apele cu potenţial energetic...", sunt de interes naţional, nu de interes public. Deci, "bogăţiile" acestea, de orice natură ale subsolului şi mai departe, că "pot fi în interes public" şi cele care spun că "apele vor fi numai de interes naţional" vor permite o serie întreagă de abuzuri. Dau exemplu numai faptul că aşa vor putea deveni particulare bălţile, lacurile şi râurile de interes judeţean.

În afară de acestea, - şi nu am dat decât câteva exemple -, sunt şi alte prevederi, în prezent incorecte: a) "Învăţământul este gratuit potrivit legii" - aşa se spune în Constituţia respectivă. Este inexact; toate universităţile de stat recurg la tot felul de subterfugii, introducând în învăţământ cât mai multe locuri cu taxe plătibile de student. b) "Fiecare persoană are obligaţia de a proteja şi de a ameliora mediul înconjurător" - spune Constituţia; întrebarea: cum? Cetăţeanul să facă împădurire, să înmulţească fondul cinegetic?

Este, de asemenea, ruşinos că, în campania sa, Guvernul a folosit nu lămurirea sau informatizarea cetăţenilor, ci intimidarea. Este umilitor că, pe lângă intimidare, s-au ademenit cetăţenii la vot cu tombole şi câştiguri la loterie. Şi, după cum am văzut, nici acest lucru n-a fost folositor, pentru că a trebuit să umble cu urnele din casă în casă.

Pentru aceste motive, nu m-am prezentat la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.