Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Începem şedinţa noastră de declaraţii politice. Pentru început, îi dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

În ziua de 24 octombrie 2004, în compania remarcabilului om politic Mircea Druc, am străbătut o serie de localităţi botoşănene printre care: Podriga, Mihail Kogălniceanu, Săveni, Drăguşeni, Nichiteni, Coţuşca, Rădăuţi - Prut, Rediu, Horodiştea, Păltiniş, Darabani, Hudeşti, Mlencăuţi, Smârdan, Dragalina, Dumbrăviţa, Trestiana, Dorohoi, Dealu Mare, Văculeşti, Brăeşti, Cerviceşti etc.

Oameni şi locuri, etnonime şi toponime, istorie şi realităţi, cultură şi civilizaţie, tristeţe şi speranţe etc. toate ne-au incitat spiritele şi ne-au îndemnat la efort de ideaţie.

Dealurile cu sulf de la Păltiniş, nisipul fin de la balastiera din Hudeşti, frumosul iaz de la Dragalina etc. sunt tot atâtea ţinte pentru viitoare investiţii care să trezească la viaţă forţele creatoare ale judeţului Botoşani. Trei elemente am reţinut pentru comentariul nostru de astăzi pe care ne permitem să le facem publice:

1) În cartea "Oameni politici şi de stat din judeţul Neamţ (1864 - 2003)" scrisă de talentatul cercetător Constantin Prangati din Piatra - Neamţ, printre cele 398 personalităţi menţionate se află şi oameni care s-au născut pe meleaguri botoşănene şi anume: Alexandru Cantacuzino - Paşcanu, Constantin Prâsnea şi Theodor Ivaşcu din Botoşani; Mihail I. Adamescu din Godineşti; Vasile Oroşanu din Burleşti comuna Unţeni; muncitorul Florin Lupu din Izvoare comuna Suharău şi primarul Serafim Lungu din comuna George Enescu.

Aceşti oameni au plecat din judeţul Botoşani şi prin mecanismul vieţii s-au realizat exemplar într-un judeţ vecin intrând în rândul performerilor reţinuţi de dicţionare. Este timpul ca acest exod de valori să fie redus la proporţii naturale prin asigurarea condiţiilor de exprimare pe care administraţia este obligată să le asigure.

2) O serie de localităţi au topice noi: Dragalina, George Enescu, Mihai Kogălniceanu, Smârdan, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu etc.

Sunt nume care fac cinste panteonului de personalităţi al României sau reamintesc un eveniment crucial din istoria recentă a noastră.

Pe termen lung, metoda se dovedeşte neproductivă. Să admitem că, în mod tenace, metoda se va aplica timp îndelungat. Peste sute de ani, peisajul topicelor va fi descurajant: Popescu 1, Popescu 2, Popescu 3, Ionescu 1, Ionescu 2 etc.

Se vor şterge din peisaj topicele vechi al căror mesaj istoric se va pierde. Dintr-o lume diversă, de mare frumuseţe, cu o eflorescenţă de topice care descrie istoria locurilor vom obţine o lume monotonă fără atractivitate, de entropie zero!

În Văculeşti s-a născut Emil Bobu; să-i zicem, de acum, Bobuleşti?

În Talpa, comuna Lozna, s-a născut domnul Octav Cozmâncă; să-i schimbăm numele în Cozmâncăuţi?! Probabil că, supuse la vot în anumite condiţii, asemenea propuneri ar fi şi adoptate! Experimentul cu schimbarea numelui oraşului Braşov în oraşul Stalin a arătat că putem fi şi ridicoli!

Franţa a practicat metoda, înlocuind vechile topice cu nume de sfinţi, călugări şi călugăriţe într-o acerbă campanie de creştinare a peisajului construit. Astăzi, Franţa regretă că a pierdut mesajele arhaice ale topicelor pe care le-a şters din cărţi şi din hărţi!

Tot respectul pentru marile şi numeroasele personalităţi de dimensiuni demiurgice pe care judeţul Botoşani le-a dat aşa cum şi pe alte meleaguri "nasc oameni"!

Acest respect îl putem exprima în forme adecvate: case memoriale, fundaţii, case de cultură, simpozioane, festivaluri, studii etc. cu proiecţia în eternitate şi în universal!

3) În judeţul Botoşani, pericolul de deşertificare este evident. Terenuri nelucrate, straturi fertile spălate de ape, ravene, răni ale pământului etc., toate acestea prevestesc lumea unor mari probleme dacă nu se intervine energic.

Pădurile din judeţul Botoşani s-au împuţinat şi de aici suita de fenomene negative constatate pe teren. Fără păduri n-avem nici o şansă!

Cine le-a distrus?! De ce gestionarea lor este scăpată de sub control?!

Îmi amintesc de un vechi cântec bătrânesc din zonă legat de numele unei vechi familii sucevene, Guranda:

"În pădurea lui Guranda
Stă Coroi cu toată banda!"

Un personaj, Coroi, aflat la limita dintre lege şi fărădelege, a "haiducit" în zonă înaintea celui de-al doilea război mondial când haiducia ca formă de redistribuire a averilor devenise anacronică.

Banda lui Coroi n-a distrus pădurea care-l proteja de abuzurile administraţiei locale nedrepte, din cauza căreia luase calea codrului.

"Codru-i frate cu românul" spune o veche zicală românească. De ce ne ucidem "fratele" - codrul - care ne protejează vieţile, nouă şi celor care vin?!

Care bandă şi-a propus să distrugă pădurea judeţului Botoşani?

Este timpul atitudinilor ferme în protecţia mediului şi candidaţii Partidului România Mare îşi propun să slujească acest ideal!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.