Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Viorel Pupeză.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineaţa, doamna preşedintă,

Bună dimineaţa, stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Mai mulţi săraci din România vor bate la porţile Europei!".

În anul decisiv pentru integrarea în Uniunea Europeană, starea ţării s-a înrăutăţit continuu. Politicile economice haotice s-au concretizat în scăderea dramatică a nivelului de trai al cetăţenilor.

Instabilitatea legislativă a stopat investiţiile străine, principala sursă a unei posibile relansări economice, iar interesele diverselor grupuri "portocalii" au blocat iniţiativele interne, micii întreprinzători fiind sufocaţi de o fiscalitate excesivă.

Ratarea lui 2006 ar determina consecinţe negative dintre cele mai grave pentru istoria ţării. Conform studiilor, 1% din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 1 dolar pe zi, ceea ce este catalogat - conform normelor internaţionale - drept sărăcie extremă, alte 12 procente din populaţie fiind afectate de sărăcie severă, adică are nevoi intense şi cronice nesatisfăcute, care împiedică funcţionarea normală în societate. În plus, 17% din populaţie este afectată de sărăcie medie.

Dacă rapoartele nu coborau ştacheta veniturilor în statistici, rata sărăciei se situa la aproape 50%, cât este de fapt în realitate. Un salariat sărac, cu 3 - 4 milioane lei pe lună, este un tată sărac, un soţ sărac şi are copii săraci.

În Uniunea Europeană rata sărăciei ar fi de 39%, dacă transferurile sociale - pensii, indemnizaţii şi ajutoare sociale, servicii sociale - nu ar exista. Intervenţia statului face ca rata sărăciei europene2 să fie de 16%. În România, politicile de asistenţă socială şi familială reduc acest indicator doar cu 5 procente, cea mai mică performanţă din Europa.

Cea mai mediatizată "realizare" a Alianţei "Departe de Adevăr", din dorinţa de a promova un trai decent, a fost introducerea sistemului cotei unice, care a contribuit doar la polarizarea societăţii româneşti, respectiv la accentuarea sărăciei şi la creşterea avuţiei celor bogaţi.

O primă consecinţă vizibilă a introducerii cotei unice de impozitare a fost micşorarea rapidă a încasărilor bugetare. Bugetul general consolidat a dispus de resurse financiare cu mult mai mici, care au creat o accentuată creştere a deficitului public bugetar, dar şi o scădere dezastruoasă a cheltuielilor sociale, respectiv a salariilor, a investiţiilor, în general, a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai, şi aşa redus, al românilor.

Anul 2006 reprezintă un adevărat tzunami al majorărilor, de la impozite şi taxe, până la tarifele utilităţilor şi a hranei. Numărul săracilor va creşte alarmant şi, oare, câţi români săraci vor mai bate la porţile Europei, pentru a cere dreptul de a culege o postată de căpşuni?

În tot acest timp, actuala guvernare "portocalie" a ţării are o altă agendă de priorităţi: concentrarea serviciilor secrete, DNA şi percheziţii, cancanuri politice, spectacole mediatice, care nu ţin de foame sau de cald românilor. Sărăcia a rămas doar contorizată, pentru că soluţii ferme de combatere a ei nu s-au găsit.

Capitalismul trebuie îmbinat cu creştere economică şi cu programe sociale. Din păcate, actualul Guvern a căzut într-o idee păguboasă, conform căreia orice program social, care împarte bunăstarea, este populist sau, mai rău, comunist.

Dacă tot minţiţi românii prin emisiuni televizate, că ţara are o economie în creştere, cum se explică că amploarea sărăciei, sau Alianţa îi guvernează doar pe cei din Top'300?

Dacă în România s-ar pune o taxă pe minciuna "portocalie", bugetul ar fi îndestulător pentru a eradica sărăcia până intrăm în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.