Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

Începem astăzi cu domnul deputat Titus Corlăţean, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dispreţul şi indiferenţa puterii portocalii faţă de românii din Valea Timocului

1. Protejarea identităţii naţionale şi culturale româneşti din afara graniţelor României, inclusiv la sud de Dunăre, ar fi trebuit să constituie o preocupare constantă şi un motiv de acţiune continuă pentru guvernanţii de la Bucureşti.

Care este situaţia în realitatea?

2. Am luat recent la cunoştinţă de faptul că Uniunea Serbia Muntenegru a ratificat Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare. În lista care include limbile regionale sau minoritare protejate de autorităţile de la Belgrad, depusă la Secretariatul Consiliului Europei în baza angajamentelor asumate la ratificarea Cartei, listă publicată pe site-ul organizaţiei europene, figurează şi limba română. Este vorba de o decizie corectă, care răspunde necesităţii prezervării identităţii româneşti din Serbia-Muntenegru, în condiţiile în care în acest stat trăiesc circa 40.000 de români în Voievodina şi alte câteva sute de mii de români, (aşa numiţii "vlahi") în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului).

3. Instrumentul de ratificare cuprinde însă şi o declaraţie potrivit căreia «termenii "teritoriul în interiorul căruia o limbă regională sau minoritară este practicată" se referă la regiunile în care folosirea limbilor regionale sau minoritare este oficial în acord cu legislaţia naţională.»Ce ascunde această declaraţie aparent neutră rezultă din recenta luare de poziţie publică a unui înalt oficial de la Belgrad. Ministrul federal pentru drepturile omului şi minorităţilor naţionale din Serbia-Muntenegru, Rasim Ljajiæ, informa că lista limbilor regionale sau minoritare pretejate în acest stat ar urma să fie extinsă cu aşa-zisă limbă vlahă, "la solicitarea comunităţii de vlahi" care trăieşte în această ţară.

4. Despre ce limbă vlahă este vorba, ne-o spun evoluţiile din ultima perioadă din acelaşi stat menţionat. Înfiinţarea recentă a unui Consiliu Naţional al aşa-numiţilor vlahi din Serbia Muntenegru, cu acordul oficialităţilor de la Belgrad, paralel cu deja existentul Consiliu Naţional al Românilor din Serbia Muntenegru, creionează clar intenţia atestării unei aşa-zise identităţi vlahe, distinctă de cea românească.

5. Nu este prima încercare de acest fel şi nici ultima, în Balcani. Identitatea românească în această zonă a fost contestată, descurajată sau intimidată, din diverse motive, de-a lungul istoriei. Niciodată însă, poate cu excepţia perioadei comuniste, statul român nu a rămas pasiv la aceste provocări. Până la venirea la putere a guvernării portocalii...

6. Reamintesc că România a sprijinit constant până la începutul lui 2005 protejarea şi afirmarea identităţii etnicilor români, indiferent de denumirea lor locală (români sau vlahi), ca cetăţeni loiali ai statului Serbia-Muntenegru. Dialogul politic la cel mai înalt nivel cu partenerii de la Belgrad, dar şi programele concrete în domeniul cultural, educaţional, ecleziastic, mass-media etc, care i-au vizat atât pe românii din Voievodina, cât şi pe cei din Valea Timocului, au constituit priorităţi pentru guvernul social-democrat. Acesta a salutat şi sprijinit înfiinţarea, în 2004, a unui Consiliu Naţional al Românilor din Serbia-Muntenegru, care cuprindea, pentru prima dată în istorie, şi 4 reprezentanţi din Valea Timocului, ca simbolistică a identităţii culturale româneşti. Guvernul social-democrat şi-a asumat însă responsabilitatea să spună partenerilor de la Belgrad, amical, dar ferm, că este inacceptabilă tolerarea sau stimularea unor forme de organizare paralele, care să ateste o identitate naţională diferită de cea românească pentru vlahi, şi că aceste gesturi le consideră "inamicale".

7. Ce se întâmplă cu actuala putere de la Bucureşti după ianuarie 2005? A luat ea poziţie oficială publică faţă de aceste evoluţii inacceptabile? A afirmat ea că promovarea de către Belgrad, inclusiv în plan internaţional a ideii unei identităţi diferite decât cea românească pentru vlahi este inacceptabilă pentru statul nostru? A comunicat acest lucru oficialităţilor de la Belgrad? A recurs ea la drepturile ce îi sunt conferite de Convenţia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor pentru a face o declaraţie în acest sens la momentul depunerii instrumentului de ratificare de către Serbia-Muntenegru a Cartei europene?

Nimic din toate acestea!

Demagogia de tip electoral, cu care, de exemplu, Preşedintele Băsescu afirma în campania electorală că va lupta şi pentru "românii din Timoc", superficialitatea şi indolenţa, lipsa de curaj a guvernului şi structurilor guvernamentale competente, între care strălucesc, între ghilimele, Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, riscă să îngroape o istorie de secole şi o tradiţie culturală care au reuşit să supravieţuiască până acum, în condiţii adesea vitrege.

În numele PSD solicit guvernanţilor României să se implice rapid şi ferm, pe canalele politice obişnuite, dar şi public, pentru a salva situaţia atât cât se mai poate salva. ªi, dincolo de retorică, să acorde un sprijin concret prin proiecte finanţate de la buget pentru românii din Serbia-Muntenegru, ale căror organizaţii neguvernamentale au fost obligate, după ianuarie 2005, să îşi închidă o mare parte din sediile în care funcţionau, datorită dispariţiei sprijinului pe care altădată îl primeau de la Bucureşti.

Domnilor guvernanţi, incompetenţa şi nepăsarea, dar şi preocuparea ministrului afacerilor externe faţă de lustrarea propriei persoane, nu ţin locul salvării identităţii naţionale româneşti!

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.