Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Astăzi începem cu un reprezentant al Puterii. Îl rog pe domnul Kerekes Károly să poftească la microfon.

Şi pe urmă pe domnul deputat Dumitru Bentu, tot de la Putere, dar la "puterea a doua", să se pregătească şi să intervină.

Vă mulţumesc.

Aveţi microfonul, domnule coleg.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Angajamente nerespectate".

Adunarea Generală a ONU a desemnat anul 2008 ca fiind "Anul Internaţional al Limbilor", context în care două evenimente sunt de remarcat: aniversarea Zilei Internaţionale a Limbilor Materne la 21 februarie, precum şi Ziua Europeană a Limbilor aflată la 26 septembrie la cea de-a şasea ediţie.

Unul dintre elementele fundamentale ce dau identitate unui individ sau unui grup îl reprezintă limba în care acesta comunică, limba fiind depozitul nepreţuit de cunoaştere al unui popor. Or, comunicarea este un factor strategic în dezvoltarea unei naţiuni, iar modul în care naţiunile şi grupurile se conectează la circuitele economice şi sociale ale lumii, le influenţează decisiv progresul şi integrarea armonioasă în contextul local, regional şi global.

În acest fel, limbile joacă un rol deosebit de important în atingerea obiectivelor considerate primordiale de ONU: eradicarea sărăciei, lupta împotriva bolilor, educaţia primară universală etc.

Din rolul de purtător de cunoaştere şi, implicit, de cultură şi civilizaţie, reiese înalta consideraţie acordată diversităţii culturale şi lingvistice a lumii.

Am remarcat faptul că în zilele de 25-26 septembrie a avut loc la Bucureşti, în organizarea Guvernului României şi beneficiind de sprijinul Comisiei Europene şi Parlamentului European, conferinţa intitulată Carta europeană a limbilor, suport al multilingvismului şi al dialogului intercultural. Pe ordinea de zi a manifestării a figurat şi monitorizarea aplicării de către România a prevederilor Cartei.

Anul 2008, anul internaţional al limbilor, ne-a dat şi nouă, minorităţii maghiare din România, speranţe justificate că diversitatea lingvistică şi multilingvismul vor fi promovate în educaţie, administraţie publică, justiţie, atât în viaţa cotidiană cât şi în spaţiul virtual.

Însă încercarea noastră de a legifera prin iniţiativa legislativă relaţia medic-pacient a fost întâmpinată cu numeroase împotriviri în Camera Deputaţilor. În cadrul plenului din 12 februarie, în preajma aniversării Zilei Internaţionale a Limbilor Materne, am fost martorii unor manifestări ostile faţă de această propunere legislativă. A fost total ignorată importanţa comunicării eficiente dintre bolnav şi medicul său curant, deşi este evident că în lipsa acesteia, actul medical devine imposibil: simptomele pacientului rămân o necunoscută pentru medic, diagnosticul un mister, iar recomandările doctorului o enigmă.

E clar că situaţia devine absurdă, fără să mai menţionez inechitatea din spatele ei, deoarece asiguraţii sistemului social de sănătate nu pot beneficia de serviciile la care sunt îndrituiţi prin contribuţiile pe care le achită. Spre surprinderea noastră, protestatarii cei mai vehemenţi ai iniţiativei legislative au fost reprezentanţii unui partid care se intitulează democrat şi liberal.

Aş vrea să reamintesc celor care au uitat că în anul 2007 Parlamentul a ratificat Carta europeană a limbilor regionale şi minoritare, care la art. 13 lit. c) prevede faptul că părţile semnatare se angajează să vegheze ca instituţiile sociale, cum ar fi spitalele şi căminele de bătrâni, azilurile să ofere posibilitatea de a primi şi de a îngriji, în propria lor limbă, pe vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare, care necesită îngrijiri din motive de sănătate, vârstă etc.

Să mai ofer un exemplu de încălcare a dreptului de a folosi limba maternă? La Târgu-Mureş, primarul municipiului, reales şi mulţumită voturilor acordate de minoritatea maghiară, împiedică în mod abuziv aplicarea hotărârii Consiliului local privind inscripţionarea bilingvă a denumirilor străzilor.

Au mai rămas trei luni din anul dedicat limbilor şi ar fi onorant pentru România să îl încheie cu un bilanţ pozitiv, acest lucru însemnând mai mult decât celebrarea fastuoasă şi cuvintele goale.

Un element într-un astfel de bilanţ ar fi respectarea angajamentelor asumate în faţa forurilor internaţionale în ceea ce priveşte utilizarea limbilor minoritare. Dacă nu toate, măcar cea despre care am vorbit astăzi.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat.