Parliamentary debates

(Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă. )

Domnul Daniel Buda:

"Noua strategie" a USL de a face politică

Eşecurile politice, deciziile inconsecvente, alianţele de conjunctură şi fără niciun scop bine definit, declaraţiile haotice şi derutante au condus, fără doar şi poate, la adâncirea crizei politice în interiorul Uniunii Socialiste. Altfel nu îmi pot explica comportamentul şi declaraţiile esenţialmente penibile din partea aşa-numiţilor lideri, care, depăşiţi, se pare, de propriile argumente, au uitat de orice valoare morală sau principii de bună conduită.

Sigur, politica este, până la urmă, un joc al cuvintelor şi o sumă a valorilor umane şi intelectuale, fără a ţine cont de etică sau morală. Întocmai după cum spunea şi o zicală dintr-o celebră schiţă, "la ce îi trebuie băiatului morală, el, viitor avocat?", tot astfel apare întrebarea retorică şi tristă, în egală măsură: la ce le trebuie politicienilor morală, dacă ei au un alt scop, şi anume acela de a exercita puterea primordial pentru ei şi grupurile lor de interese şi în subsidiar pentru cetăţeni.

Cu acest mod de a face politică ne-au obişnuit membrii Uniunii Socialiste de-a lungul celor aproape 21 de ani, respectiv cu vorbe, nu fapte, declaraţii pompoase şi ireale, o continuă luptă personală, şi nu una principială sau bazată pe proiecte, precum şi prin sabotarea în mod constant a proceselor de reformă şi modernizare a statului.

Poate acesta este şi unul dintre motivele esenţiale din cauza căruia actuala clasă politică românească şi partidele politice se află la coada tuturor sondajelor de opinie în ceea ce priveşte încrederea. Acest lucru nu neapărat din faptul că este un şablon sau o chestiune patentată, ci, din contră, politicienii nu au făcut nimic - sau au făcut prea puţin - pentru a îndrepta această percepţie, care, din nefericire, traduce o gravă realitate.

Fără a-mi dori să fac o analiză exhaustivă a ceea ce înseamnă declaraţiile politice ale unor lideri de partid care îşi doresc respectul cetăţenilor sau doresc să conducă ţara, nu pot să fiu indiferent la recentele declaraţii ale "înţeleptului" Ponta, care se pare că, din exces de zel şi din dorinţa de a-şi etala calităţile de lider, se cam împiedică în propriii pantofi şi în propriul limbaj neacademic.

Recentele declaraţii ale liderilor socialişti ca urmare a participării la consultările cu şeful statului mă determină să cred că, într-adevăr, goana după faimă, după capital electoral nu mai are nicio limită.

Departe de a înţelege cu adevărat politicile publice sau ce înseamnă să coordonezi un partid politic, fie el şi PSD sau PNL, în opoziţie sau la putere, Ponta şi celebrul teoretician Antonescu nu pierd nici cea mai mică ocazie de a puncta la capitolul penibil.

Prin toate declaraţiilor lor de genul "noi încheiem carierea politică a lui Traian Băsescu" sau domnul "Băsescu caută după sticlă pe jos", prin care doresc cu orice preţ să discrediteze, până la urmă, instituţiile statului, în speranţa că vor avea mai mare succes în alegeri, nu fac decât să se penibilizeze şi să se discrediteze pe ei înşişi şi pe colegii lor de partid.

Încercările lor zadarnice de a părea credibili prin tot felul de programe economice, programe pe agricultură total lipsite de esenţă, incoerente şi rupte de realitatea curentă, modul lor de a se poziţiona pe eşichierul politic ca o forţă politică care se vrea puternică nu fac decât să puncteze fundamental la capitolul absurd.

Spuneam într-una din intervenţiile mele, mai de mult, că societatea românească, politica are nevoie de oameni tineri, oameni noi, neimplicaţi în metehnele trecutului, oameni cu o viziune europeană şi democratică. Şi, de asemenea, mi-am exprimat încrederea când am văzut că inclusiv PSD părea că înţelege acest aspect. Din păcate, nu a fost decât pentru foarte scurt timp, deoarece vechile practici au fost imediat preluate şi de aşa-numita nouă conducere, de fapt o marionetă coordonată după principiile "marilor înaintaşi" Iliescu, Năstase, Hrebenciuc şi Cozmâncă.

Pe această cale aş dori să le amintesc tuturor politicienilor că minciuna, şmecheria şi păcăleala nu mai prind la populaţie, iar aceia care sunt lipsiţi de fapte concrete, programe şi proiecte realizabile ar trebui să conştientizeze şi să nu se mai penibilizeze în faţa cetăţenilor prin acest mod josnic de a arunca cu noroi în alţi competitori politici.

Din păcate, se pare că disperarea după putere îi determină pe unii să coboare nivelul discursului politic aşa de jos încât riscă un sentiment de dispreţ şi dezgust din partea cetăţenilor de bună-credinţă.