|
Domnul Gheorghe Ana: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "două Românii!". Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră că dacă vorbim de ignoranţa cetăţenilor în a se informa despre viaţa lor de zi cu zi aşa cum ea este gestionată de oamenii politici aflaţi la putere, ea practic nu mai există. Nu mai există din două motive, şi anume pentru că sunt direct interesaţi în principal de ceea ce le oferă prezentul, dar şi viitorul, pentru a găsi căile cele mai directe spre bunăstarea lor şi a familiilor lor; de asemenea, nu mai există pentru că după aproape 50 de ani de necunoaştere, dar şi de oprelişti impuse de un regim totalitar care le hotăra soarta fără să-i întrebe, îşi folosesc din plin prerogativele în a decide singuri pentru ei. Astăzi, după mai bine de 20 de ani de libertate, când informarea a devenit mai necesară ca hrana, atunci când este vorba de viaţa noastră prezentă sau viitoare avem un tablou al "României Reale" care nu are asemănare în niciuna din familiile europene cărora ne-am alăturat de ceva timp, cu pretenţii că putem construi o societate care să nu fie aproape cu nimic diferită de celelalte. După unii, tabloul "României Reale" arată astăzi aşa cum îl descriu privitorii. Numai că privitorii sunt din mai multe categorii. Prima categorie o reprezintă cei care au interes ca tabloul să fie cât mai frumos şi atractiv pentru publicul larg şi care hotărăsc de mai bine de 7 ani conţinutul lui. Dacă îl asculţi pe domnul Emil Boc vorbind despre România (de fapt de 7 ani numai despre asta vorbeşte, vorbeşte pentru că altceva nu poate şi nici nu ştie ce să facă! - a dovedit-o) ai impresia că în ultima perioadă totul s-a relansat, investiţii masive, sute de mii de locuri de muncă (circa 600.000 de când s-a adoptat noul Cod al muncii), infrastructură solidă, milioane de români îmbogăţiţi cu venituri de 800 lei lunar, satele româneşti s-au transformat în adevărate oaze, agricultura a înregistrat cele mai înalte performanţe, sănătatea şi educaţia traversează cea mai fastă perioadă, toate acestea introduse într-un tablou cu un decor "superb Portocaliu" al cărui autor semnează cu iniţiale de dimensiunile tabloului "PDL". Acest tablou este prezentat aproape 24 de ore din 24, dar pentru că domnul Emil Boc trebuie să se şi odihnească (sigur, după atât efort a început să se micşoreze, parcă nu ar fi destul de mic şi se tot străduieşte să se micşoreze în continuu) îl suplinesc toţi cei din jurul său, folosind tot felul de mijloace de inoculare a imaginii portocalii în mintea cetăţeanului ignorant, gândesc ei. în ultima perioadă, simţind că această culoare portocalie a început să-i enerveze pe oameni încearcă să o schimbe cu alta, numai că fundalul tabloului "României Reale" a rămas şi va rămâne multe decenii de aici înainte tot portocaliu. Construcţiile noi sunt portocalii, gardurile, coşurile de gunoi, blocurile anvelopate, stâlpii, şcolile şi grădiniţele, până şi bisericile s-au vopsit în portocaliu. A doua categorie de privitori o formează cei care încearcă să demonstreze că tabloul este unul fals, că aproape nimic din ceea ce conţine nu este real. Argumentele acestor privitori sunt: discriminările permanente în alocarea fondurilor de investiţii, abandonarea tuturor investiţiilor începute de alţii cu mai bine de 3-4 ani în urmă pentru care s-au cheltuit bani, lipsirea de confort civic a milioane de români, cu motivaţia că nu poartă culoarea portocalie etc. Această categorie este reprezentată în Parlament de opoziţie, care încearcă cu mijloace democratice să demonstreze falsul grosolan al puterii. Numai că acest fals continuă să rămână pe frontispiciul României pentru că el este produs în instituţia cea mai reprezentativă, Parlamentul ţării, care cu bună ştiinţă este demonetizată şi care de câţiva ani nu mai are nicio credibilitate. Am speranţa că acest fals va fi în curând demascat pentru că mai există a treia categorie, şi anume aceea care nu priveşte, ea trăieşte real în tabloul României. Ea face parte din România reală. Această categorie suportă umilinţa tăierilor de salarii şi pensii, lipsa locurilor de muncă, lipsa de asistenţă medicală, lipsa de educaţie, lipsa infrastructurii, lipsa de perspectivă etc. Această categorie formează a doua Românie, spre care cu toţi ar trebui să ne îndreptăm atenţia. A doua Românie creată de actualii guvernanţi este a celor nevoiaşi şi nefericiţi, a traiului împovărător de zi cu zi. Este România reală a celor care ieri au trăit mai bine decât astăzi iar astăzi trăiesc mai bine decât mâine. A doua Românie este a celor care, deşi până mai ieri au reprezentat ceva pentru societate, astăzi nu mai reprezintă nimic, fiind obligaţi să ia calea pribegiei, căutându-şi existenţa pe alte meleaguri. Sunt convins că "Tabloul fals" despre România va fi aruncat la gunoi de cei care fac parte din România reală, şi asta cât de curând, iar culoarea portocalie va dispărea din tabloul despre România. Vă mulţumesc.
|