Parliamentary debates

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Invit la microfon pe domnişoara deputat Cătălina Ştefănescu.

Aveţi cuvântul.

Doamna Elena Cătălina Ştefănescu:

Mulţumesc.

Domnilor colegi,

Vă rog să priviţi această declaraţie politică mai mult ca pe o rugăminte. Doresc să susţineţi, alături de mine, adaptarea sistemului de practică desfăşurat de elevi şi studenţi la noile cerinţe de pe piaţa muncii.

Aş dori să vă supun atenţiei câteva aspecte privind necesitatea reglementării sistemului de practică, desfăşurat de elevi şi studenţi, în cadrul companiilor private sau al instituţiilor de stat, astfel încât să fie adaptat la noile condiţii şi cerinţe de pe piaţa muncii.

Evoluţiile sociale din România au fost puternic marcate de criza economică mondială care a condus la o lipsă acută a locurilor de muncă şi la o scădere semnificativă a veniturilor, cauzată şi de măsurile severe de austeritate ale precedentului regim politic. Aceste fenomene, corelate cu liberalizarea accesului cetăţenilor români pe piaţa europeană a muncii, au condus la o lipsă de corelare între cererea de pe piaţa muncii şi specializările pe care le finalizează absolvenţii de liceu şi facultate.

Având în vedere aceste aspecte, consider că e important să avem în vedere schimbarea reglementărilor privind practica elevilor şi studenţilor, prin adoptarea mai multor normative care să prevadă o serie de modificări ale Legii nr.258/2007.

Astfel, consider că este important să se acorde posibilitatea de angajare a elevilor şi studenţilor în afara unui parteneriat încheiat între firmă şi unitatea de învăţământ, în condiţiile în care încadrarea acestora se face pe o specialitate corespunzătoare programei şcolare urmată de acel elev/student, în unitatea de învăţământ vizată. Dacă se întruneşte această condiţie, atunci activitatea elevului/studendului la unitatea economică respectivă ar trebui să fie luată în considerare ca activitate practică în cadrul programei şcolare. În acest caz, ar fi oportun ca angajatorul să nu mai primească cota de 5% raportată la indemnizaţia anuală a elevului/studentului, conform Legii nr.258/2007, şi această cotă să se acorde strict ca stimulent pentru încheierea unor acorduri între agenţii economici şi şcoli sau universităţi.

De asemenea, consider că este important ca angajarea să se poată face şi în timpul perioadei de şcolarizare, în condiţiile în care angajatorul stabileşte un program de lucru care nu afectează prezenţa elevului şi studentului sau programul acestuia de învăţare, (de exemplu: program de lucru redus în afara orarului şcolar, angajare pe bază de proiect, activitate în zilele de weekend etc.)

În vederea modificării Legii nr.258/2007 ar trebui să fie introdusă în legislaţie noţiunea de "angajat elev sau student" care să fie exceptat de la anumite prevederi ale Codului muncii pentru mai multe situaţii: elevul şi studentul să poată fi încadrat cu un salariu inferior salariului minim pe economie; angajatorul să nu plătească impozit pe salariul plătit angajatului-elev sau angajatului-student (pentru că nu e vorba de un salariu obişnuit); elevul şi studentul să nu fie nevoiţi să plătească impozit pe venituri; să nu se plătească asigurări de sănătate sau asigurări sociale pe salariul acordat "angajaţilor elevi sau studenţi", întrucât aceştia sunt deja asiguraţi prin statutul lor de elev sau student; să se plătească doar contribuţia pentru bugetul de pensii şi/sau şomaj, pentru a asigura un supliment la aceste bugete deficitare; activitatea de practică obligatorie şi perioada de angajare pentru specializare a elevului/studentului să se constituie ca vechime în muncă.

Este obligatoriu ca toate facilităţile de mai sus să se acorde doar în condiţiile în care încadrarea în companie a elevului/studentului se face pe o specializare care se bazează pe cunoştinţele teoretice dobândite în programul şcolar al acestuia.

Este oportun să se prevadă faptul ca în situaţia în care elevii/studenţii care au urmat astfel de programe în cadrul unor companii vor fi angajaţi de compania respectivă după încheierea studiilor, atunci acel agent economic să aibă dreptul la toate facilităţile fiscale acordate în prezent pentru angajarea de tineri absolvenţi (perioada de angajare în timpul studiilor nu trebuie să afecteze dreptul de a primi facilităţi fiscale pe o perioadă de un an pentru angajarea absolvenţilor).

În ceea ce priveşte activitatea de voluntariat a elevului/studentului care e încadrat în activităţi de muncă este important să nu se suprapună cu obligaţiile de încheiere a unui contract de muncă. Exceptarea ar trebui să aibă loc în condiţiile în care activitatea de voluntariat se desfăşoară într-un domeniu corespunzător specializării şcolare a elevului/studentului. Activitatea de voluntariat trebuie să fie considerată vechime în muncă, în condiţiile în care se desfăşoară în specializarea elevului/studentului.

Toate propunerile de mai sus nu presupun alocări bugetare suplimentare de la bugetul de stat. Dimpotrivă, statul va colecta sume suplimentare din TVA şi alte taxe aferente consumului realizat de angajaţii-elevi sau studenţi ce vor fi remuneraţi în acest sistem.

Vă rog, aşadar, stimaţi colegi din Parlament şi din Guvern, să luăm în considerare această propunere şi să susţineţi viitoarea propunerea legislativă pe care am pregătit-o în acest sens, privind adaptarea sistemului de practică desfăşurat de elevi şi studenţi la piaţa muncii.

Vă mulţumesc.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Vă mulţumesc şi eu, doamna deputat.