|
Domnul Aurelian Ionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi prezenţi, Declaraţia mea politică este despre Roşia Montană, titlul fiind "Roşia Montană - între mirajul economic şi distrugerea unui obiectiv de patrimoniu unic în Europa". În aceste zile, opinia publică din România a dezvoltat subiectul Roşiei Montane într-o manieră demnă de un obiectiv central, cu implicaţii profunde în sferele socio-economice şi de patrimoniu naţional. Chiar şi aşa, ca mecanism informaţional şi reţea de promovare a iniţiativelor publice, demonstrăm că suntem cu un pas în spatele diferitelor organisme europene care dezbat şi analizează toate aspectele relevante legate de o viitoare deschidere a exploatării minereurilor de la Roşia Montană. În ceea ce mă priveşte, eu personal voi vota împotriva acestui proiect de lege, pe care îl consider nu doar insuficient explicat din punct de vedere al riscurilor şi consecinţelor ce le presupune, ci mai ales confecţionat pe canalele mediatice prin reflectarea unui singur aşa-zis avantaj, şi nici acela de netăgăduit, şi anume principiul economic. Poate cel mai deranjant detaliu în acest tablou al împărţirii responsabilităţii este faptul că despre Roşia Montană şi despre ceea ce reprezintă ea pentru România şi pentru patrimoniul mondial se ştie mai mult în străinătate decât în ţară. Rând pe rând, mai multe organizaţii ce protejează patrimoniul natural şi cultural la nivel european au pus Roşia Montană în capul listei de priorităţi pentru conservare. Ceea ce vor europenii să protejeze la noi în ţară sunt cei 7 km de galerii subterane ce datează din timpuri dacice şi romane la Roşia Montană, siturile funerare romane, edificiile şi drumurile proprii acestei perioade. Ele, şi nu numai, fac ca peisajul minier de la Roşia Montană să pună România pe harta celor mai reprezentative vestigii de care Europa încă se poate bucura. Aceste importante obiective de patrimoniu cultural european vor dispărea odată cu demararea la Roşia Montană a proiectului minier, distrugându-se în mod ireversibil, aşa cum o şi arată cele mai elaborate studii, cel mai complex şi extins sistem de exploatare minieră auriferă antică existent până astăzi pe vechiul teritoriu al Imperiului Roman. Mai mult decât atât, viitorul proiect minier va afecta grav patrimoniul natural al zonei şi va altera complexul monumentelor Piatra Corbului şi Piatra Despicată, fiindcă acesta va trebui să lase locul construirii bazinului artificial de acumulare a reziduurilor. Efectele negative ale punerii în aplicare a proiectului de lege propus Parlamentului nu se opresc aici, din păcate. Alături de distrugerile deja enumerate, trebuie menţionat şi impactul major pe care utilizarea de cianuri l-ar avea asupra populaţiei şi biodiversităţii din zona Roşia Montană. În schimbul acestor dezechilibre, nu mă vor grăbi să pun niciodată nici infimele sume rezultate din redevenţa plătită de firma de exploatare şi nici locurile de muncă create în zonă pe o perioadă determinată. Prefer ca România să-şi păstreze valorile pentru care Europa o invidiază, considerând absolut obligatoriu, din punct de vedere moral, demersul de a lăsa nealterată copiilor noştri resursa materială, umană şi istorică pe care comunitatea veche de peste 2000 de ani şi practicile agriculturii tradiţionale de la Roşia Montană le reprezintă în plan naţional şi european. Astfel, mă alătur organizaţiilor constituite la nivelul societăţii civile româneşti şi asociaţiilor europene care recunosc şi îşi propun să protejeze patrimoniul de la Roşia Montană şi declar că nu voi susţine proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argintifere din această zonă remarcabilă a României. Vă mulţumesc.
|