Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă deputat Ana Birchall, aveţi microfonul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

"Libera circulaţie a cetăţenilor şi accesul liber la piaţa muncii din Uniune nu sunt privilegii pe care Marea Britanie le oferă cetăţenilor Uniunii Europene, sunt drepturi pe care trebuie să le respecte şi să le garanteze toate statele Uniunii Europene, inclusiv Marea Britanie"

Stimate colege, stimaţi colegi, nu este prima oară când abordez, de la tribuna Camerei Deputaţilor, problema accesului liber al românilor şi al tuturor cetăţenilor Uniunii Europene pe piaţa muncii din Marea Britanie.

În această primăvară, în luna martie, să fim exacţi, declara?iile oficialilor britanici cu privire la posibilii imigranţi români în Regatul Unit m-au determinat să reacţionez de la această tribună printr-o declaraţie politică, prin care am apărat drepturile comunitare ale cetăţenilor români, drepturi care derivă din statutul nostru de stat membru al Uniunii Europene. Întotdeauna am considerat regretabile discriminarea şi xenofobia cu care sunt trataţi cetăţenii români care vor să muncească în Regatul Unit al Marii Britanii, iar semnalele recente pe care le primim cu privire la o eventuală "invazie" de imigranţi români şi bulgari în Marea Britanie mă determină încă o dată să reacţionez.

Stimate colege, stimaţi colegi, statutul nostru de membru al Uniunii Europene a fost câştigat cu suficiente sacrificii şi eforturi din partea României. Direcţia occidentală a fost un obiectiv pentru care au lucrat, indiferent de coloratura politică, numeroase guverne, încă din 1990. Poate unul din puţinele obiective care a reuşit să unească toate forţele politice din România a fost integrarea în Uniunea Europeană. Cu toţii am considerat că drumul pe care trebuie să mergem este cel european şi integrarea în marea familie europeană ne-a dat tuturor speranţa că lucrurile vor fi mai bune. Nu cred că ne-am gândit niciodată că la începutul celui de-al şaptelea an de când România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, după numeroase eforturi de reformă şi redefinire, vom fi primiţi cu reticenţă, ca cetăţeni "problematici", pe piaţa muncii unuia dintre cei mai vechi membri ai UE.

Cred că suntem în măsură să localizăm cu precizie sursa care determină acţiunile şi declaraţiile eurosceptice şi discriminatorii ale unor oameni politici din Marea Britanie cu privire la fenomenul imigraţiei. Interesul electoral primează uneori, chiar şi în state cu o tradiţie democratică îndelungată cum este Regatul Unit al Marii Britanii. Cu toate că valul de imigranţi români şi bulgari care ar fi "invadat" Marea Britanie se dovedeşte a fi o temă falsă, există un curent deosebit de periculos pentru întreaga Uniune Europeană, care prinde rădăcini în opinia publică, un curent propagat de formaţiuni politice care se bazează pe un mesaj dur şi pe alocuri extremist şi nu pe argumente raţionale şi logice care ar dicta de altfel o cu totul altă abordare.

Şomajul în Marea Britanie se ridica, la nivelul lunii noiembrie a acestui an, la 2,47 de milioane de oameni, în timp ce numărul total de locuri de muncă ocupate se ridică la cifra de 29,95 de milioane. Piaţa muncii în Regatul Unit este imensă, ceea ce presupune o capacitate de absorbţie foarte mare a forţei de muncă. Poate crede cineva că imigranţii români şi bulgari pot destabiliza un sistem cu aproximativ 30 de milioane de locuri de muncă? Până şi cele mai exagerate previziuni cu privire la numărul muncitorilor din Uniunea Europeană care ar opta pentru a-şi câştiga existenţa în Marea Britanie nu poate depăşi cifra de 500.000 de muncitori.

Cu toate că aceste argumente sunt logice, interesul unora de a institui panică în rândul populaţiei britanice folosind teoria super-imigraţiei serveşte exclusiv unui scop electoral. Discursurile xenofobe şi eurosceptice trebuie să dispară din spaţiul european, oricât de tentant ar fi pentru unii politicieni să-şi atragă susţinători în acest fel. În acelaşi timp, acţiunile statelor membre faţă de fenomenul imigraţiei trebuie să respecte întocmai legislaţia europeană din domeniu şi principiile liberei circulaţii a forţei de muncă, principii pe care fiecare dintre statele membre s-a angajat să le respecte odată cu semnarea tratatelor de aderare.

Chiar dacă nu avem o poziţie oficială a Guvernului britanic pe această problemă, este îngrijorător că se cochetează cu ideea de a impune în continuare restricţii pe piaţa muncii din Regatul Unit. Un document care se presupune că ar fi emis de Guvernul de la Londra prezintă noua strategie de revizuire a politicilor în domeniul liberei circulaţii şi prevede o limitare a numărului total al imigranţilor din Uniunea Europeană la 75.000 de persoane, dar şi o impunere a unor reguli mai stricte la angajare. În opinia mea, autorităţile de la Londra trebuie să-şi exprime cu celeritate punctul de vedere oficial asupra problemei, pentru că data de 1 ianuarie se apropie foarte repede. Tocmai de aceea, consider că autorităţile de la Londra trebuie să-şi exprime ferm poziţia faţă de această problemă.

Implementarea oricăror măsuri de restricţionare a accesului la piaţa muncii ar încălca flagrant normele care derivă din Tratatul fondator al Uniunii Europene din 1957. Chiar dacă nu cred că în politica externă este un lucru benefic să adopţi o poziţie inflexibilă şi categorică, sunt sigură că este datoria noastră dar şi obligaţia Uniunii Europene să reacţioneze şi să reacţionăm hotărât şi să explicăm că Uniunea Europeană se bazează în principal pe cooperare şi unitate. Se bazează pe unitatea măsurilor luate şi pe universalitatea drepturilor şi obligaţiilor la care statele membre aderă odată cu semnarea tratatelor constitutive.

Mobilitatea forţei de muncă este un principiu indispensabil pentru o Uniune Europeană solidă. În contextul creşterii şomajului, accesul tinerilor la slujbe de calitate şi la sistemele de învăţământ performante sunt soluţii care trebuie protejate pentru asigurarea unui viitor comun al Uniunii. Din păcate, recent am observat că există impedimente pentru cetăţenii români şi bulgari chiar şi în ceea ce priveşte accesul la sistemul de educaţie britanic.

Aşa cum am mai spus, dacă există un stat care ar trebui să fie îngrijorat de exodul de populaţie către Marea Britanie, acest stat ar trebui să fie România. În ultimii ani am pierdut o resursă irecuperabilă şi extrem de importantă pentru viitorul nostru: materia cenuşie. Exodul de valoare din România este o problemă care ar trebui să ne preocupe foarte mult pe noi şi mai puţin pe britanici, care vor beneficia de serviciile tinerilor valoroşi pe care România i-a pregătit până la maturitate. Fie că vorbim de medicină, inginerie sau IT, România este o resursă foarte valoroasă pentru toate statele care au nevoie de personal calificat şi performant în aceste domenii. Este greşit din partea celor care spun că România este o sursă de persoane care se abonează la sistemul de ajutor social. Sigur, există şi aceste cazuri şi ele nu trebuie să fie ignorate, dar cu certitudine nu putem spune că ele reprezintă regula, ci mai degrabă excepţia.

Românii care s-au stabilit în ţări precum Italia, Spania şi Franţa au luptat pentru crearea unei reputaţii bune pentru muncitorii care provin din ţara noastră. Este o mare nedreptate ca meritele acestor oameni să nu fie recunoscute din cauza unora care privesc sistemul de ajutor social ca unica sursă posibilă de venit.

Restricţiile aplicate României şi Bulgariei pe piaţa muncii din Marea Britanie trebuie să înceteze odată cu data de 1 ianuarie 2014. Orice prelungire a acestui termen ar rezulta în încălcarea drepturilor de care trebuie să beneficieze toţi cetăţenii Uniunii Europene.

Apreciez semnalele de susţinere pentru România care vin din partea partenerilor noştri europeni. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat ieri că "orice fel de restricţii aplicate de Marea Britanie muncitorilor din Uniunea Europeană sunt ilegale, iar acuzaţiile privind turismul pentru beneficiile sociale nu sunt susţinute de date."

Acelaşi purtător de cuvânt al Comisiei Europene aduce în vedere două argumente pe care cred că şi noi trebuie să le cunoaştem foarte bine şi să le susţinem de fiecare dată când avem ocazia. Normele comunitare în domeniul circulaţiei muncitorilor în Uniunea Europeană interzic şi scot în afara legii orice restricţie aplicată cetăţenilor români sau bulgari odată cu 1 ianuarie 2014.

De asemenea, şi Comisia Europeană recunoaşte faptul că afluxul de muncitori din România şi Bulgaria ar însemna un imbold economic pentru Marea Britanie, iar "restricţionarea liberei circulaţii a forţei de muncă ar fi un autogol imens dat economiei britanice."

Britanicii sunt consideraţi un popor cinstit care respectă regulile scrise şi nescrise ale parteneriatelor în care sunt implicaţi. Ţine de poporul britanic să dovedească acum faptul că sunt fairplay şi şi nu cad victime unei serii de manipulări ţintite politic de către partide extreme, care au interesul simplu de a câştiga cât mai mult în alegerile ce urmează.

Rezultatele unui scrutin de alegeri sunt efemere, dar şi implicaţiile unei decizii precum cea vehiculată în presa internaţională, o decizie de restricţionare a numărului imigranţilor din Uniunea Europeană la 75.000 pe an, sunt mult mai grave şi de lungă durată. Reputaţia unui stat important din punct de vedere economic şi politic cum este Marea Britanie este în joc, iar încrederea pierdută în faţa partenerilor se câştigă la loc foarte greu.

Încă îmi exprim speranţa că raţiunea va învinge în faţa pasiunilor ultranaţionaliste ale unor oameni politici înguşti şi că Regatul Unit al Marii Britanii va lua o opţiune corectă şi va aplica în întregime şi fără rezerve legislaţia şi principiile Uniunii Europene care stipulează foarte clar faptul că cetăţenilor europeni li se asigură şi li se garantează dreptul la liberă circulaţie, dreptul la muncă şi dreptul la educaţie în întreaga Uniune Europeană.

Vă mulţumesc, Ana Birchall, deputat Colegiul 5, Vaslui.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.