Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la microfon pe domnul deputat Daniel Gheorghe şi se pregăteşte domnul deputat Radu Zlati.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă din nou la criza migranţilor care afectează Uniunea Europeană în această perioadă. Recentul Consiliu JAI în urma căruia s-a impus folosirea de către fiecare ţară europeană a unei cote de migranţi nu face decât să ne dea o nouă imagine asupra a ceea ce înseamnă dictatul şi ceea ce înseamnă o politică abuzivă la nivelul Uniunii Europene în materie de migranţi. Acest fapt contravine art. 78 alin.3 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene care prevede că în astfel de crize, în momentele în care există un aflux mare de persoane către vreuna din ţările membre ale Uniunii Europene toate celelalte ţări membre ale Uniunii Europene au obligaţia de a o ajuta prin măsuri provizorii. Dar aceste măsuri provizorii nu presupun cote de migranţi, ci presupun o serie de ajutoare materiale, financiare, logistice şi umanitare care să permită depăşirea respectivei crize de către statul aflat în imposibilitatea de a face faţă afluxului de persoane. Această împărţire a cotelor de migranţi încalcă şi drepturile omului, deoarece reprezintă o formă modernă de deportare şi vedem că iarăşi Germania este naţiunea, ţara cea mai entuziastă din Europa în acest caz, la fel cum sunt şi alte naţiuni europene care susţin această politică, o politică pe care eu o consider reprobabilă şi care consider că încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, om care dacă vine din Irak, Afganistan, Siria, Libia sau din orice altă ţară afectată de conflict va fi repartizat, practic, să stea într-o ţară unde nu-şi va dori să locuiască, iar apoi va trebui să... va fugi, pentru că ăsta este adevărul, trebuie să folosim acest termen, către Europa Occidentală.

Acest fapt, de asemenea, încalcă grav suveranitatea naţională a statelor membre ale Uniunii Europene. Problema migranţilor, problema imigranţilor, problema azilului sunt chestiuni care ţin de politica naţională a fiecărui stat membru şi în niciun caz Bruxelles-ul, indiferent dacă o face prin vocea domnul Juncker, dacă o face prin vocea doamnei Merkel, nu are dreptul de a impune astfel de măsuri.

De aceea salut poziţia României luată în contextul Consiliului JAI de zilele trecute şi vreau să adresez pe această cale un mesaj domnului preşedinte Klaus Iohannis în favoarea a ceea ce reprezintă acea respingere până la capăt a impunerii cotelor de imigranţi.

România nu poate decât să ia un număr restrâns de persoane, persoane filtrate şi persoane care să se încadreze în ceea ce reprezintă din perspectiva dreptului internaţional refugiatul. România nu are nevoie de imigranţi economici, România nu are nevoie de multiculturalism şi România nu are nevoie de un aflux de persoane dinspre Asia şi Africa, în masă. Pentru că asta se întâmplă acum.

În momentul în care, să dăm un simplu exemplu, dacă 2-3-4 persoane provenite din alte spaţii de cultură şi civilizaţie pătrund în Uniunea Europeană poliţia îi prinde şi îi duce într-un centru pentru azilanţi. Dacă 2-3 mii de persoane provenite din această zonă intră în spaţiul european atunci liderii continentului nostru se întâlnesc şi stabilesc cum să-i repartizeze pe ţări. Deci, avem de-a face cu o incapacitate funciară a Uniunii Europene şi a statelor membre de a gestiona această criză a migranţilor. Oamenii aceştia nu pot să facă faţă unui val, iar noi dacă împărţim cote, astăzi vor fi patru mii, mâine vor fi şapte mii, poimâine vor fi 20 de mii, răspoimâine, 50 de mii, cu toţii vor merge pe o politică foarte cunoscută din experienţa ţărilor europene unde sunt mari comunităţi de emigranţi musulmani, politica întregirii familiilor şi îşi vor aduce rudele în Europa, după aceea îşi vor aduce şi prietenii şi nu vom putea face faţă. Nu vom putea face faţă din punct de vedere financiar. Nu vom putea face faţă din perspectiva siguranţei cetăţeanului şi a securităţii naţionale. Nu vom putea face faţă din perspectivă culturală. Vor fi imposibil de integrat.

Lucrurile acestea s-au spus cu mulţi ani în urmă, chiar de către marele preşedinte francez Charles de Gaulle, chiar de către politicianul englez Enoch Powell, oameni care au spus că integrarea în masă a unor mari comunităţi de persoane provenite din lumea musulmană, ori dintr-o altă lume de cultură şi civilizaţie total exterioară spaţiului european, este foarte greu de făcut, pot fi integrate doar persoane individuale, nu mase mari de cetăţeni. Iar acest fapt ne trimite cu gândul la ceea ce înseamnă perspectiva Europei de mâine, o perspectivă a unei Europe care începe să semene tot mai puţin cu Europa pe care o cunoaştem cu toţii, cu Europa libertăţilor şi a democraţiei. O Europă creştină care moare pe zi ce trece. O Europă care într-o sută de ani poate se va confrunta deja cu o populaţie preponderent musulmană. Şi noi trebuie să ne gândim la ceea ce reprezintă cultura şi civilizaţia europeană, la ceea ce reprezintă interesele de siguranţă fizică, individuală ale cetăţenilor europeni şi trebuie să luăm măsurile. În Europa oricine este bine venit, dar cu condiţia să se integreze, iar integrarea presupune să accepţi valorile pământului pe care te afli, al naţiunii care ţi-a întins o mână şi care ţi-a oferit o şansă. Integrarea nu înseamnă să vii dintr-un alt spaţiu, să trăieşti în Europa pe ajutor social şi apoi să clamezi cu foarte multă brutalitate faptul că valorile tale sunt superioare valorilor naţiunii în care te afli.

Bun, valorile tale sunt bune şi trebuie să ţi le păstrezi, dar să ţi le păstrezi în spaţiul privat, pentru că spaţiul public european este un spaţiu dominat de libertate, dominat de drepturile omului, dominat de valorile creştine şi dominat de cultura şi civilizaţia de origine greco-latină.

În încheiere, ceea ce aş dori să mai subliniez sunt două aspecte, vorbind de refugiaţi, unul din faptele care dovedesc faptul că doar în mică măsură aceşti migranţi sunt refugiaţi de război reprezintă natura foarte pestriţă a ţărilor, a originii celor care sunt... fac parte din acest flux. Astfel, pe locul trei, după Siria şi Afganistan, Siria care traversează o mare tragedie, un război civil deosebit de sângeros, Afganistanul care are încă zone aflate în conflict, pe locul trei se situează Albania. Nu ştiu ce război se află în desfăşurare în Albania acum, poate doar un război între clanurile mafiote să se întâmple pe acolo, dar alt război nu ştiu să se întâmple, nu ştiu să se afle în desfăşurare. Apoi pe locul patru este Irakul, o ţară al cărei nord a fost ocupat de către gruparea teroristă Statul islamic în Siria şi Irak. De aceea spun, doar între 20 şi 25% din numărul total al persoanelor care au spart această frontieră a Uniunii Europene, care frontieră deja nu mai există, provin din zone de conflict, zone de conflict din Siria, în special, apoi din anumite regiuni din Irak sau Afganistan.

O altă chestiune, un alt abuz pe care observ că liderii europeni îl fac la adresa statelor est-europene, state din care toţi cetăţenii români, cehi, slovaci, unguri, polonezi erau discriminaţi când mergeau în Germania, de exemplu. Şi erau, şi sunt discriminaţi în continuare şi în Franţa. În Franţa un român este tratat mult mai prost decât un magrebian, deşi este cetăţean european. Asta să audă şi domnul Hollande, domnul Hollande care a câştigat alegerile în special cu voturile imigranţilor din afara Europei. Românii, polonezii, cehii, care au avut mult mai multă raţiune şi au avut tăria de caracter de a spune nu cotelor de imigranţi, acum sunt supuşi unei proceduri de infringement. Această procedură de infringement reprezintă încă o imixtiune nepermisă a birocraţilor europeni sub ceea ce reprezintă legislaţia naţională în materie de cetăţenie, azil, azilanţi şi migraţie.

Deci, ce vrea Europa? Vrea să faciliteze fluxul de migraţie spre anumite ţări care nu-şi permit din punct de vedere tehnic ori material şi poate că oamenii nu-şi doresc să primească un flux mare de persoane din afara spaţiului comunitar, dar Europa încearcă să ne impună.

În continuare, vreau să închei şi vreau să adresez un mesaj de susţinere preşedintelui Klaus Iohannis, care urmează să se găsească la Consiliul European, unde sper că va respinge aceste cote, pentru că aceste cote trebuie respinse, deoarece doar deschid drumul unui flux uriaş de persoane către Europa, unui flux uriaş care este imposibil de oprit. Migranţii trebuie selectaţi individual, trebuie trataţi pe bază de persoană, şi nu pe bază de grup şi...

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc frumos, aţi depăşit de trei ori timpul alocat. Probabil că v-aţi epuizat şi timpul pentru viitoarele şedinţe de declaraţii politice.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc şi eu.