Parliamentary debates

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Florian Geantă.

Domnul Florian Daniel Geantă:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se numeşte "România - niciun proiect de finanţare în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice".

Am avut iluzia că în toate există o limită, inclusiv în ipocrizie. Am crezut că dorinţa de a realiza un lucru bun pentru societate poate sparge barierele de orice natură şi ne poate uni într-un efort general de a construi un viitor pentru generaţiile de azi şi de mâine. Se pare că m-am înşelat şi constat că dezinteresul şi dispreţul sunt bine înlănţuite prin birourile Guvernului de tehnocraţi de astăzi.

Recent, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că este de-a dreptul şocat de faptul că au fost irigate doar 150.000 ha dintre cele 385.000 ha, care ar fi trebuit să fie incluse în program. Lucrurile stau astfel: lipsa echipamentelor şi a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate, tarifele mari sunt între problemele care îi împiedică pe fermieri să irige terenurile, deşi acestea se află în zonele amenajate pentru irigat. Iar vara secetoasă din acest an şi-a pus amprenta pe culturile României, suprafeţele agricole afectate depăşind 350.000 ha, cele mai multe cu porumb şi floarea-soarelui.

În acest context, interesantă este opinia domnului Jyrki Katainen, vicepreşedintele pentru investiţii al Comisiei Europene, care susţine că România ar putea cere finanţare prin Planul Juncker pentru sisteme de irigaţii şi ar fi investiţie de care ţara noastră ar avea nevoie. Desigur, ar putea cere, dar deocamdată România nu cere nimic, pentru că nu am fost în stare să trimitem la Bruxelles măcar un proiect care să fie aprobat şi finanţat prin Fondul European pentru Investiţii Strategice. Acesta este şi motivul pentru care vicepreşedintele Comisiei Europene a criticat fără reţineri România la Forumul Economic European de la Bruxelles.

Fondul European pentru Investiţii Strategice este gestionat de Banca Europeană de Investiţii şi urmăreşte să genereze, în viitorii trei ani, investiţii private în economia europeană, în valoare totală de circa 315 miliarde de euro, printr-o garanţie de 16 miliarde de euro, acordată din bugetul Uniunii Europene şi 5 miliarde de euro, acordată de BEI. Acest fond oferă garanţii publice pentru proiecte de investiţii private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice, precum infrastructura de transport şi telecomunicaţii, eficientizarea energetică, cercetare, educaţie şi inovare, şi, totodată, oferă împrumuturi pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi companii cu mai puţin de 3.000 de angajaţi.

Planul european se concentrează asupra investiţiilor, ca pilon de bază pentru stimularea creşterii şi creării locurilor de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Totodată, este un instrument pentru reducerea decalajelor între statele membre. Această iniţiativă poate deveni o poveste de succes, dacă instituţiile europene şi statele membre vor înţelege că este nevoie de un efort conjugat, menit să confere substanţă demersurilor aferente.

Structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanţării, susţinerea investiţiilor care au ca destinaţie economia reală şi îmbunătăţirea mediului investiţional, Planul Juncker este proiectul construirii unui uriaş fond special, destinat relansării investiţiilor şi a redresării economice europene, care să injecteze bani în proiecte strategice, indiferent de geografie, de politică, de naţionalitatea proiectelor, dar dependent direct de natura strategică a proiectului propus a fi finanţat.

Astfel, Planul Juncker a creat o rezervă financiară de amploare, menită să restabilească încrederea şi să asigure Europei resursele pentru competiţia cu economia globală. Fondul European pentru Investiţii Strategice va acorda, de asemenea, finanţare de risc pentru IMM-urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Într-o epocă de criză financiară de amploare seismică, în care principala barieră în dezvoltarea afacerilor este lipsa de finanţare, fondul special va ajuta companiile antreprenoriale mici şi mijlocii să depăşească situaţiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participaţii directe de capital şi garanţii suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.

Niciunul dintre aceste proiecte nu este însă pentru ţara noastră, cu toate că ne confruntăm cu o scădere a investiţiilor şi avem nevoie de resurse puse la dispoziţie prin Fondul European de Investiţii Strategice, pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare faţă de restul Uniunii Europene.

Deocamdată, România nu are niciun proiect aprobat în cadrul Planului Juncker, dar a reuşit, în cele din urmă, să trimită la Bruxelles 5 proiecte în valoare totală de 484 milioane de euro, dosare care se află încă în analiza Comisiei Europene. Îmi exprim speranţa că aceste proiecte sunt viabile şi vor primi finanţare, pentru că România are nevoie de investiţii strategice, are nevoie de proiecte de calitate pentru a spori creşterea economică şi dezvoltarea tehnologică inovativă. În caz contrar, nu putem decât să adăugăm încă un eşec de proporţii al tehnocraţilor din actualul Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.