|
Domnul Daniel Olteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, 2018 ar fi trebuit să fie momentul în care, privind la veacul pe care l-au lăsat în urmă bunicii şi străbunicii noştri, ambiţia românilor de a rămâne împreună într-o Românie unită, să renască. Mai mult decât atât, să fie pusă în slujba unor proiecte concrete, care să dea contur perspectivelor din următorii 100 de ani. Avem un trecut construit de oameni vrednici, care au făcut din voinţă şi din curaj arme mai puternice decât timpul, şi un prezent care nu rivalizează nici măcar palid cu faptele celor care sperau, în 1918, că România va rămâne puternică şi unită. După 100 ani de Unire, suntem însă mai dezbinaţi ca niciodată. Rupţi între Est şi Vest, rupţi între Bucureşti şi restul ţării, între oraşe şi sate, cu două capitale româneşti - Bucureşti şi Chişinău -, despărţite de birocraţia care nu le vrea unite de o autostradă pe traseul cel mai scurt, pe la Albiţa, cu o capitală spirituală, Alba Iulia, mai aproape, ca timp parcurs, de Budapesta, decât de Vaslui. Suntem sfărmaţi nu în două, ci în mai multe Românii care îşi revendică drepturile fără încetare: cea a săracilor şi cea a bogaţilor; cea a nostalgicilor şi cea a revoluţionarilor; cea a tradiţionaliştilor şi cea a ultramoderniştilor. Cu toţii români, dar captivi într-un conflict surd de opinii, într-o ţară a extremelor, care nu mai seamănă cu idealul României, din care artizanii Unirii şi-au făcut icoană. Stimaţi colegi, E limpede pentru toată lumea că, în aceste condiţii, bucuria Centenarului nu poate fi una deplină pentru niciunul dintre românii acestei Românii care nu se poate reface singură, din cioburi. Stă în puterea noastră să reluăm firul istoriei de acum 100 de ani şi să refacem, în fiecare colţ de ţară, România pe care şi-au dorit-o înaintaşii. Ca parlamentar de Vaslui, am transmis, de-a lungul acestui an, apeluri la unitate şi solidaritate cu Moldova şi judeţul Vaslui, un judeţ care sărbătoreşte 100 de ani de la Marea Unire, cu capul plecat. O dată, în faţa Bucureştiului şi a zonelor bogate din ţară, care au cunoscut răsfăţul dezvoltării din miliardele de euro alocate de la bugetul statului, în vreme ce blestemul sărăciei şi al izolării s-a înfipt dincolo de Siret. A doua oară, în faţa României Mari de la 1918, care nu le-a ursit provinciilor sale unite să aibă acelaşi destin. Ce vreau să subliniez este că nu ruşinea e motivul pentru care moldovenii, vasluienii trec peste Centenar cu frunţile plecate, ci modestia şi bunul-simţ care i-au făcut până acum să îndure sacrificiul de a fi lăsaţi în urmă, în "locul rezistenţei până la capăt", aşa cum s-a vorbit despre Moldova în anii Primului Război Mondial, decisivi pentru pasul din 1918. Arc peste timp, în 2018, Moldova nu mai trebuie să fie acelaşi loc al rezistenţei până la capăt, al lipsurilor şi al subdezvoltării. Vă rog să nu rămâneţi indiferenţi, stimaţi colegi, la îndemnul de a da mână cu mână, pentru ca idealul dintotdeauna al românilor, acela de a rămâne împreună, să nu fie irosit din orgoliu, egoism sau ignoranţă. Marea Unire nu e a celor care se pretind patrioţi vizionari, ci a celor care demonstrează voinţă de solidaritate. Aceasta este cea mai puternică armă pe care o avem la îndemână acum, în anul Centenarului, pentru a reconstrui România, iar Moldova este prima regiune din ţară unde românii aşteaptă să vadă că nu au fost uitaţi de fraţii lor. "Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă şi mare!", spunea, în urma cu mai bine de 100 de ani, în Parlament, Nicolae Titulescu. Aş vrea ca fiecare dintre dumneavoastră să păstreze în gând aceste cuvinte, când vom spune, la 1 Decembrie, "La mulţi ani, România!". Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat ALDE, Vaslui.
|