Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grădinaru.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Crucificarea lui Eminescu".

Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" s-a transformat într-o luptă crâncenă între o grupare de culturnici şi o alta, de politicieni care controlează puterea locală la Botoşani. O luptă pentru importanţa proprie, şi nu pentru Eminescu! Este primul an în care premiul nu a fost acordat niciunui poet de Ziua Naţională a Culturii, ziua naşterii poetului Mihai Eminescu.

Istoria premiului e una cu însemnătate, evenimentul fiind organizat încă din 1991. Colaborau, pentru decernarea acestuia, primăria şi o structură cultural-literară botoşăneană recunoscută. Aceşti literaţi ai oraşului au oferit, însă, în ultimii ani, suficiente subiecte de scandal. Au premiat poeţi controversaţi - foşti turnători la Securitate, poezii cu caracter de-a dreptul pornografic, care au oripilat întreaga societate culturală din ţară. Totul - sub numele lui Eminescu, care, probabil, se răsuceşte în mormânt.

Supralicitând situaţia tensionată, primarul de la Botoşani a înregistrat la OSIM marca Premiului de Poezie "Mihai Eminescu", fără să consulte pe nimeni înainte. Copleşit de organizare şi părăsit de societăţile culturale, primarul a hotărât că "nu e timp" pentru Premiile Eminescu, de Ziua Culturii Naţionale. S-a gândit, bineînţeles, că poate salva situaţia şi a anunţat că premierea se va muta pe data de 15 iunie, adică atunci când poetul e comemorat. Adică vom avea o festivitate culturală în doliu, probabil.

În loc să premiem poezia pornografică adusă la rang de artă, de ce nu premiem, în numele său, un tânăr poet patriot? Un tânăr cu o adevărată valoare morală, care să coincidă cu idealul lui Eminescu? De ce oferim bani unor scriitori care deja îi au? De ce ajung nişte personaje atât de obscure cetăţeni de onoare ai Botoşaniului?

Vreau să închei cu câteva strofe din poezia unui tânăr român de peste Prut, Cristian Andronic, pe care l-am susţinut îndeaproape şi l-am sprijinit în lansarea primei sale cărţi. Un tânăr foarte talentat pentru care, bineînţeles, nu este loc la Premiile Eminescu:

"Şi capul mi-l las dintr-odată,
Pe trunchiul acesta de ţară,
Şi lacrima mea e secată -
Am plâns pentru ultima oară.

Ce vremuri mai vin, ne omoară,
E greu şi să te mai închini,
Şi trunchiul acesta de ţară,
L-or scoate şi din rădăcini.

Şi uite ce ţară rămâne,
Ce trunchi peticit de nevoi,
Hai, tată, mai seamănă grâne,
Zi-mi, mamă, că-i bine la voi!".

Vă mulţumesc.

Deputat de Botoşani, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.