Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Gust Florentin.

Domnul Florentin Gust Băloşin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Cine răspunde în faţa legii?"

În ultimele săptămâni, întreaga opinie publică a vorbit despre corupţia din România. Aceeaşi corupţie care ne poziţionează pe un loc ruşinos 25, din 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. Aceeaşi corupţie care a fost unul dintre motivele pentru care unele state membre ale comunităţii europene s-au împotrivit aderării României la spaţiul Schengen.

Barometrul Global al Corupţiei arată că din punctul de vedere a 87% dintre români, corupţia a crescut în România în ultimii 3 ani, iar 83% dintre cei chestionaţi au răspuns ca ei consideră că Guvernul este ineficient în lupta împotriva corupţiei.

Această statistică este una cât se poate de îngrijorătoare, iar actualul Guvern al României ar trebui sa conştientizeze, măcar în cel de-al doisprezecelea ceas, că pentru a deveni un stat european în adevăratul sens al cuvântului trebuie să ne facem ordine în propria ogradă. Iar Guvernul trebuie să accepte şi faptul că propria ogradă înseamnă şi partidul de guvernământ.

Raportul de Monitorizare pe Justiţie, dat publicităţii vineri 18 februarie, de către Comisia Europeană, vine şi pune degetul pe rană. Cazurile Ridzi şi Păsat sunt evidenţiate în cadrul raportului sus menţionat, unde se precizează şi faptul că Parlamentul României a refuzat să aprobe cererile de începere a urmăririi penale şi a percheziţiei informatice în cazurile lui Dan Păsat şi al Monicăi Iacob Ridzi.

Democrat-liberalii au fost foarte reticenţi în a accepta criticile Comisiei Europene legate de cazurile de corupţie din România. Mai mult chiar, doamna Elena Udrea a îndrăznit, ca sa nu zic ca a avut tupeul, să arunce vina asupra Parlamentului României, şi chiar asupra "întregii clase politice din România". Ţin să îi reamintesc doamnei ministru că parlamentarii opoziţiei au votat pentru începerea anchetei complete în cazul Ridzi şi s-au abţinut de la vot în cazul Păsat. Prin această abţinere, partidul de guvernământ a avut ocazia să demonstreze că nu face zid în faţa unui parlamentar care este anchetat.

Am observat în ultimele zile că mass-media din România comentează arestarea lui Anghel Sandu, zis şi Bercea Mondialul. Ţin să vă aduc aminte că cetăţeanul menţionat a fost cercetat în 37 de dosare penale, primul datând din 2005. Fratele Preşedintelui României a fost naşul de botez al nepoatei lui Bercea în 2010. Credeţi că este posibil ca domnul Mircea Băsescu să nu fi ştiut cine era Anghel Sandu, cu ce se ocupa acesta şi pe ce căi ajunsese să deţină o avere atât de mare? Toate scandalurile de la Olt nu ajunseseră oare la urechea fratelui prezidenţial?

Am văzut ieri la diferite emisiuni cum tot mai multe persoane din interiorul PDL săreau să-l apere pe domnul Traian Băsescu, motivând faptul că nu este Preşedintele vinovat de comportamentul fratelui.

Dragi colegi, eu am o nelămurire însă. Cum credeţi dumneavoastră că este posibil ca Preşedintele României să nu poată să fie un arbitru în propria familie, dar să poată să fie arbitrul forţelor politice din România? Cum credeţi că este posibil ca Preşedintele României să fie un lider adevărat, atât timp cât nu poate fi un lider adevărat în propria familie?

Raportul de Monitorizare pe Justiţie reprezintă o bilă neagră pentru România. Şi aici fac o precizare foarte clară: nu este o bilă neagră pentru PD., pentru PSD sau pentru PNL; pentru România. Şi sunt întru totul în asentimentul domnului Dacian Cioloş, care afirma că "E o chestiune de demnitate naţională ca monitorizarea pe Justiţie să nu mai fie necesară".

Până la îndeplinirea acestui deziderat, aştept cu deosebit interes să văd dacă valul arestărilor din vămi va cuprinde şi Vama Constanţa şi sunt tare curios să vedem dacă acest val este doar o bulă de săpun.

Vă mulţumesc şi o zi bună!

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Se pare că am epuizat lista celor care au binevoit să ajungă la Cameră şi să-şi susţină declaraţia politică.

Îmi îngădui acum să dau citire acelor colegi care au depus în scris declaraţiile politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputaţii: Silviu Prigoană, Claudia Boghicevici, Doiniţa Chircu, Valeriu Alecu, Eugen Uricec, Ioan Balan, Iacob Strugaru, Constantin Militaru, Cosmin Popescu, Daniel Geantă, Stelian Fuia, Petru Movilă, Marius Rogin, Cătălin Buhăianu, Daniel Buda, Marius Dugulescu, Petru Călian, Andrei Sava, Gheorghe Ciobanu şi Corneliu Olar.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, deputaţii: Ciocan Gheorghe, Ioan Stan, Mircea Drăghici, Ion Călin, Valeriu Zgonea, Cristian Rizea, Manuela Mitrea, Neculai Răţoi, Dorel Covaci, Florin Pâslaru, Ciprian-Florin Luca, Vasile Popeangă, Cornel Itu, Eugen Bejinariu, Filip Georgescu şi Ion Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal: Cristian Buican, Horea Uioreanu, Virgil Pop, Gigel Ştirbu, Viorel Buda, Relu Fenechiu, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Mihai Donţu, George Dumitrică, Andrei Gerea, Călin Potor, Virel Palaşcă, Titi Holban, Bogdan Ţîmpău, Lucia Varga, Mariana Câmpeanu, Gheorghe Dragomir şi Mihăiţă Calimente.

Din partea UDMR, Korodi Attila.

Din partea minorităţilor naţionale, Miron Ignat şi Grosaru Mircea.

Iar din partea independenţilor, a Grupului de parlamentari independenţi, domnul Culiţă Tărâţă.

Statistic, astăzi, nouă parlamentari şi-au susţinut declaraţiile de la microfonul Camerei, iar 60 le-au depus în scris.

Cu acestea, stimaţi colegi, declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Ne revedem la ora 10,00, atunci când va începe şedinţa consacrată dezbaterii punctelor înscrise pe ordinea de zi.

Tuturor, o zi bună, să ne auzim numai cu bine!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)