|
Domnul Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Epigonii statului paralel". În urmă cu o sută de ani, după secole de luptă, trudă şi sacrificii supreme, după un război purtat pentru independenţa ţării, străbunii noştri săvârşeau Marea Unire şi făureau România. Adunau în aceeaşi matcă teritorială ţările româneşti, naţiunea română şi făureau statul român. Admirabil acest efort, excepţională consfinţire şi binecuvântare dumnezeiască a năzuinţelor de veacuri a atâtor români, care au scris, prin sângele şi jertfelnicia lor, istoria tumultoasă şi adeseori învolburată ori înnegurată a acestui popor atât de greu încercat de-a lungul veacurilor. Iată, acum, la distanţă de un centenar, după ce străbunii noştri au consfinţit România ca stat unitar, suveran şi de sine stătător, unii dintre jalnicii politruci de azi s-au "învrednicit" să imagineze şi să creeze, la rândul lor, un stat - statul paralel. Ruşinos, aberant, incredibil. În acest stat fabulos, ne întoarcem în lumea basmelor, a poveştilor, din păcate, cu dedicaţie pentru adulţi, cu "lupul cel rău", pe post de Soros, ori "multinaţionale" care ne cotropesc, cu Căpcăunul aflat la Parchetul General, cu Baba Cloanţa de la DNA, cu Zmeul-Zmeilor de prin serviciile secrete, şi-i aflăm pe Feţii-Frumoşi "ca lacrima", pe Dragnea şi Tăriceanu, cum luptă din răsputeri cu toţi aceşti răi bizari, fantastici, care ne copleşesc cu statul lor paralel cu tot. Culmea este că cei doi lideri ai PSD şi ALDE, care acum deţin frâiele puterii statului autentic şi neparalel de drept, susţin că, de fapt, ne guvernează utopic celălalt stat, adică cel fantasmagoric şi paralel. Am înţelege retorica, dacă Liviu Dragnea, Ghiţă, Ponta, Oprea, precum şi alţi acoliţi şi oportunişti de curioasă strânsură ai statului de "drepţi" nu ar fi stat, mai an, la câte un tenis informativ, şpriţuri, şorici şi niscai chiolhane pe la casele de protocol, prin tărâmurile secrete ale "statului paralel", ciocnind paharele şi reglând problemele statului, împreună cu Baba Cloanţa şi Zmeul Zmeilor. Şi nu era naraţiunea situată peste şapte mări şi şapte ţări, încât să se potcovească puricele cu nouăzeci şi nouă de oca de fier şi să sară până în slava cerului, ci era tocmai colea, adică la vilele de protocol ale "zmeimii", K1, K2, T14 şi altele identice. Aşadar, vorba lui Nenea Iancu, "trădare, fie, dar s-o ştim şi noi!", că de atâta stat paralel ni s-au strepezit neuronii, iar manipularea face ca prostia să devină contagioasă şi cu atât mai periculoasă. Aşa că rămâne cum a concluzionat Mihai Eminescu, prin raportare la străbunii noştri, care ne-au creat un stat veritabil, de care să fim mândri, în timp ce unii contemporani l-au inventat propagandistic pe cel paralel. "Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite, Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic; Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază; În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază..." Ei credeau şi voi credeaţi în statul vostru... "în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!" Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
|