|
Doamna Alina Teiş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi - "Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România". La 100 de ani de la Marea Unire, ne îndreptăm mai mult ca oricând atenţia către ceea ce are mai valoros ţara noastră, către frumuseţile la care alţii doar visează, dar pe care noi le avem chiar în România. În ţara noastră regăsim locuri, clădiri, monumente istorice deosebite, tradiţii care au atras atenţia internaţională. Aşa că nu e de mirare că România are înscrise pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO mai multe obiective culturale, dar şi obiceiuri păstrate din moşi-strămoşi. Aceste obiective culturale, înscrise în Patrimoniul UNESCO, sunt promovate, valorificate şi conservate de statul român, iar acest lucru ni-l amintim în fiecare an, pe data de 16 noiembrie, când este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 160/2013. Data nu a fost stabilită întâmplător. La 16 noiembrie 1972, la Paris, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural. Aceeaşi dată reprezintă, de asemenea, şi momentul constituirii UNESCO. Se doreşte ca, prin declararea la nivel naţional a Zilei Patrimoniului Mondial, să se promoveze elementele de patrimoniu mondial. Frumuseţile României, dar şi tradiţiile ei să poată fi mai bine cunoscute şi apreciate. De asemenea, se doreşte protejarea şi conservarea lor, dar şi promovarea la nivel internaţional. În prezent, România are înscrise, pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, mai multe obiective culturale. Vorbim despre biserici cu pictură murală, din nordul Moldovei, din prima jumătate a secolului al XVI-lea, despre Mănăstirea Horezu, de sate cu biserici fortificate, din Transilvania. De asemenea, din listă mai fac parte cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al Sighişoarei şi ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş. Pe lângă acestea, România are înscrise pe lista UNESCO trei rezervaţii ale biosferei: Pietrosul Mare, Retezat şi Delta Dunării. De asemenea, România are înscrise şi 6 bunuri culturale imateriale pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial. Printre acestea se numără: Doina, Ritualul Căluşului, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată, Dansul Fecioresc din Ardeal, Meşteşugul ţeserii covoarelor de perete. Ziua de 16 noiembrie ne aduce aminte de obligaţiile pe care le avem faţă de frumuseţile acestei ţări, de faptul că trebuie să le protejăm, conservăm, promovăm, mai ales că tradiţiile şi obiectivele culturale sunt cele datorită cărora reuşim să ne remarcăm pe plan internaţional. Vă mulţumesc. Deputat al PSD Mehedinţi, Alina Teiş.
|