|
Domnul Mircea Irimescu: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. "Poticnelile integrării naţionale" Stimaţi colegi, Problema apropierii continue dintre cele două state actuale româneşti a fost una de prim ordin pe agenda activităţii Preşedinţiei României în anii de mandat ai domnului Băsescu. Niciodată în toată perioada postbelică, în raporturile bilaterale sau în faţa organismelor internaţionale, nu s-au exprimat mai răspicat interesele rezultate din idealul nostru naţional de unitate cu Republica Moldova aşa cum s-a făcut în ultimii 6 ani. Deşi nu totdeauna au fost cele mai inspirate şi eficiente, eforturile României, inclusiv materiale, de sprijinire şi apropiere a conaţionalilor noştri de peste Prut au dat rezultate încurajatoare. Cei care cunosc realităţile basarabene din ultimii 22 de ani sesizează uşor progresul pe care-l invoc, fără a mai fi nevoie de explicaţii suplimentare. În acest context, este cu totul surprinzător şi neplăcut să constatăm că o importantă companie de stat din România, cu rol esenţial în acţiunea de dezvoltare a mijloacelor de comunicare dintre cetăţeni şi, până la urmă, de apropiere şi dezvoltare a necesarelor raporturi omeneşti de solidaritate de neam, nu contribuie cu nimic la integrarea naţională a locuitorilor celor două state româneşti. Este nefericitul caz al Companiei "Poşta Română", din subordinea nemijlocită a Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Iată cum stau lucrurile. În condiţiile în care alte instituţii publice ale statului român - şi nominalizez aici doar eforturile Societăţii Naţionale de Radio, deşi exemplele pot fi numeroase -, "Poşta Română" a ales să nu includă în Catalogul Anual al Publicaţiilor pentru care se pot face abonamente pe teritoriul României nicio publicaţie din Republica Moldova. Practic, prin intermediul "Poştei Române", nu se poate face abonament la vreun ziar sau vreo revistă care se editează în limba română peste Prut. Şi încă nu-i tot! Pentru serviciile pe care le prestează celor ce fac trimiteri poştale în Republica Moldova (corespondenţă şi coletărie), "Poşta Română" a ales să aplice tarife şi piedici administrative descurajatoare sau chiar prohibitive. Taxele poştale sunt mai mari faţă de cele practicate pentru alte ţări europene, iar coletele expediate în Republica Moldova nu se primesc la oficiile poştale obişnuite, ci doar la cele de nivel judeţean. Concret, vă oferim următorul exemplu care ne scuteşte de oricare alt comentariu: pentru un colet de 10 kg, expediat din România în Republica Moldova, se plătesc 110 lei, iar expedierea aceluiaşi colet, tot prin "Poşta Română", în Ungaria costă 82,60 lei, în Austria - 71,90 lei, în Croaţia - 67,20 lei, în Turcia - 91,60 lei şi în Ucraina 98,70 lei. Sesizată, Compania Naţională "Poşta Română" recunoaşte această stare de fapt pe care, considerăm inacceptabil, o justifică doar pe considerente tehnico-economice. Conducerile ministerului de resort şi Companiei Naţionale "Poşta Română" nu par a fi preocupate de faptul că publicaţiile din ţara soră nu sunt trecute în Catalogul presei din România sau că cetăţenii din alte localităţi decât cele reşedinţă de judeţ sunt obligaţi să se deplaseze uneori zeci şi chiar peste o sută de km pentru a putea preda "Poştei Române" coletele pe care doresc să le trimită într-o ţară vecină. Nu le pasă nici de eforturile pentru integrare, făcute cu mari greutăţi în aceste timpuri grele, de cele două ţări surori. Ele judecă raporturile cu Republica Moldova doar pe criterii contabile. Această realitate este în măsură să pună la îndoială afirmaţiile preşedintelui României Traian Băsescu, ale primului-ministru Emil Boc şi ale ministrului de externe Teodor Baconschi care în mod repetat au declarat că relaţiile noastre cu Republica Moldova sunt de natură specială. Dar, după cum stau lucrurile la Compania Naţională "Poşta Română", "specială" ar putea fi interpretat ca "prohibitiv", ceea ce ar trebui de urgenţă curmat, pentru motive de ordin naţional, istoric, politic şi omenesc. Vă mulţumesc.
|