|
Domnul Dănuţ Culeţu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează: "Urbanismul românesc în drumul lui către haos". În baza Programului de guvernare 2009-2012, Ministerul Dezvoltării Regionale a demarat un proces amplu privind reformarea legislaţiei şi a practicilor în domeniul urbanismului. Astfel, a fost emisă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011, care în forma prezentată corectează cauzele ce au determinat situaţia de fapt, precizează etapele necesare unei dezvoltări durabile şi clarifică responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi. Ordonanţei de urgenţă i-au trebuit 2 ani de zile să parcurgă etapele procesului legislativ, iar, în urma amendamentelor aduse, aceasta a fost mutilată, pierzându-şi scopul şi readucând situaţia urbanismului din România la haosul imobiliar de dinainte de 2008. Un grup de deputaţi PSD au propus o serie de amendamente care au şters cu buretele progresele făcute în acest domeniu în ultimii ani. Zonele istorice şi turistice nu vor mai fi protejate de investitorii oportunişti, iar aceştia vor putea construi nestingheriţi, având nevoie de doar două semnături pentru aprobarea proiectelor. Prefectura nu va mai putea interveni şi nici anula avizele, iar intrările în legalitate vor fi, din nou, "la ordinea zilei". Sesizaţi ghilimelele, vă rog. Pe scurt, spus, se va putea construi orice, oriunde. Alte modificări prevăd că Guvernul nu va mai face planurile de amenajare teritorială pentru staţiunile turistice de interes naţional, inclusiv cele de pe coasta Mării Negre, acestea urmând să fie făcute de autoritatea locală. Realizarea planurilor urbanistice zonale pentru aceste zone a fost preluată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării Regionale, în urmă cu câţiva ani, pe motiv că staţiunile de pe malul Mării Negre au fost prost gestionate - şi acesta este adevărul - din punct de vedere urbanistic de administraţiile locale. Argumentul cel mai solid era legat de apariţia unor ansambluri de blocuri şi construcţii civile, chiar pe ţărmul Mării Negre, mare parte dintre acestea fiind construcţii ilegale, care nu au nicio legătură cu contextul în care au fost amplasate. Mai mult, ministerul de resort era în proces de elaborare a unui plan urbanistic zonal pentru tot litoralul Mării Negre, care ar fi urmat să stabilească un Regulament de construire pentru toată zona, şi sigur nu se vrea acest lucru. În condiţiile adoptării Legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, în forma modificată de ambele Camere, acest lucru va fi imposibil, iar consecinţele, pe care deja le vedem, vor fi greu de înlăturat. Întrucât Guvernul nu va mai întocmi şi aproba planurile urbanistice zonale, mai ales pentru zona litoralului românesc, se va da posibilitatea consiliilor locale de a aproba construcţii în zona plajelor sau chiar pe plaje, cum s-a şi făcut, atâta timp cât prefectul nu mai poate ataca în instanţa hotărârile consiliilor locale. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, aşa cum va fi ea adoptată de actualul Parlament, nu reprezintă opinia profesională a actorilor implicaţi, ci dorinţa de a răspunde unor întreprinzători privaţi avizi, cu interese financiare penale şi consecinţa presiunilor făcute de baronii locali, pentru a-şi exercita autoritatea în mod abuziv. Deciziile care vor fi luate, multe cu impact asupra generaţiilor viitoare, vor avea efecte catastrofale atât asupra staţiunilor turistice, cât şi asupra mediului înconjurător. Politizarea excesivă ce transpare din cea mai simplistă lectură a legii trebuie stopată imediat. Este nevoie de crearea unui cadru juridic care să nu permită sau să nu creeze un real haos urbanistic, prin posibilitatea acordată baronilor locali, de a-şi manifesta interesele clientelare. Câtă vreme singurul argument pentru promovarea acestor modificări este sprijinirea investitorilor privaţi, nu poate exista premisa unei dezvoltări durabile în planul urbanistic şi arhitectural la nivel local şi naţional. Vă mulţumesc.
|