Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la microfon pe domnul deputat Ionel Arsene. Se pregăteşte domnul deputat Constantin Avram.

Domnul Ionel Arsene:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Medicina din România îşi pierde pulsul".

Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că România devine din ce în ce mai săracă în medici, în personal medical şi, nu în ultimă instanţă, în unităţi sanitare. După cum bine ştiţi, în aprilie 2011, autorităţile aflate la acea vreme la conducere au hotărât închiderea a 67 de spitale, deoarece ţara noastră traversa o perioadă de criză. Motivul a fost obţinerea de economii la bugetul de stat. Puse în balanţă, economiile realizate cu zecile de mii de persoane afectate de decizia Guvernului Boc, acestea îşi pierd valoarea de câştig. Privind obiectiv întreaga situaţie, aşa cum a afirmat şi Fondul Monetar Internaţional într-una din scrisorile sale evaluative, costurile redeschiderii spitalelor închise în 2011 sunt mult mai mari decât cele pe care statul le-ar fi suportat în cazul în care aceste unităţi rămâneau deschise. Concluzia este desigur una evidentă pentru toţi şi se leagă de caracterul inutil al deciziei adoptate. Ceea ce este însă vital de precizat, şi îndrăznesc să spun chiar "de repetat în mod abuziv", este că aceste unităţi medicale trebuie să fie redeschise în număr cât mai mare şi într-un timp cât mai scurt. Ştim că nu este uşor! Şi mai ştim că doar 15% din unităţile medicale din România îndeplinesc condiţiile de acreditare necesare, mai exact doar 77 de spitale din totalul de 480. Şi mai grav este faptul că cele care nu vor obţine certificarea până în 2015, vor rămâne fără finanţare.

Ţin să vă precizez că, în prezent, o tendinţă în plină ascensiune în Europa se referă la înfiinţarea mai multor spitale private decât de stat. Având în vedere că un spital trebuie să îndeplinească peste 85 de indicatori ce ţin de siguranţa pacientului, nu este de mirare că mult mai multe spitale private trec cu brio acest test, în comparaţie cu cele de stat. În contextul economic actual, pentru România creşterea acestei tendinţe poate duce la accesul limitat al pacienţilor la sistemul sanitar.

Şi judeţul Neamţ a fost afectat de decizia Guvernului din 2011, pe 1 aprilie fiind închise 2 spitale: cel din Bicaz şi cel din Roznov. Această decizie nu a făcut decât să complice şi mai mult situaţia Spitalului Judeţean Neamţ, care la scurt timp a devenit supraaglomerat, cu liste de aşteptare foarte lungi. Mulţi medici de la Spitalul Judeţean Neamţ sunt în pragul pensionării însă amână acest moment din pasiune pentru meseria lor, cât şi din devotament faţă de pacienţii care ar rămâne fără posibilitatea de a se trata. Privind în viitor, peste trei-şapte ani, lucrurile se vor complica şi mai mult odată cu plecarea acestor medici. Desigur, la cererea Ministerului Sănătăţii, Spitalul Judeţean Neamţ a întocmit o listă cu necesarul de specialişti pentru următorii trei-şapte ani. Însă este bine ştiut că absolvenţii de Medicină optează pentru un loc de muncă în afara ţării şi nu îi putem condamna. Stimulentul material bate patriotismul, în situaţia lor. Nu doar proaspăt absolvenţii se lasă convinşi de salarii mai mari, ci şi medici cu experienţă ne părăsesc pentru un statut şi un venit mai ridicat, fapt alarmant şi chiar dureros. Pierderea resurselor umane de bază din sistemul medical va duce în scurt timp la tratarea pacienţilor de către cadre medicale cu un nivel mai redus de competenţă.

Încă din anul 2012, printr-o declaraţie oficială, premierul Victor Ponta s-a angajat să facă tot posibilul pentru redeschiderea spitalelor închise abuziv în 2011 şi în urma aşa-zisei restructurări operate în sistemul sanitar de către Guvernul Boc. Redeschiderea spitalului din Urlaţi, de la 1 octombrie 2012, cât şi a spitalului din Buftea sunt dovezi că acest proces a început deja. Demersurile se fac în continuare pentru a se "restabili pulsul sistemului sanitar românesc".

Dintre cele 67 de spitale închise, doar 21 au fost transformate şi funcţionează cu statutul de cămin pentru îngrijirea bătrânilor. Alte 10 unităţi sanitare au fost redeschise ca spitale, iar şapte au fost reorganizate şi funcţionează cu statut de centre multifuncţionale. Restul de 29 au rămas nefolosite. Aşadar, fişa medicală a sistemului sanitar din România nu prea arată bine. Nu cred că este normal ca în secolul XXI, în România, membră a Uniunii Europene, care exportă cadre medicale de excepţie în toată Europa şi nu numai, pacienţii să fie purtaţi de la un spital la altul, doar pentru că, printr-o decizie aberantă, cel din localitatea lor a fost închis.

Este clar că, pentru Guvernul actual, este deosebit de greu să acopere, în primul rând, toate golurile lăsate de guvernarea Boc prin închiderea spitalelor, prin blocarea posturilor din Sănătate şi, cel mai important, să facă să funcţioneze sistemul sanitar românesc la parametri ceruţi de Uniunea Europeană. Şi sunt sigur că, prin acţiunile întreprinse de actualul Guvern, se va îndeplini şi acest deziderat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Ionel Arsene, deputat PSD Neamţ.