Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 2015
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.37/2015
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 2015 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 2015
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ||||
![]() |
1.12 | Andrei Daniel Gheorghe - declaraţie politică: "Familia şi revizuirea Constituţiei în ţările vecine. Posibile învăţăminte pentru România"; | ![]() |
||
| ................................................ | |
|
|
Nu mai ştiu cum aţi venit în ordine, ca să fiu corect cu dumneavoastră. Domnul Andrei... |
|
|
Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi voi vorbi tot despre o chestiune pe care ar trebui s-o luăm în calcul în ceea ce priveşte proiectul cu privire la revizuirea Constituţiei României: "Familia şi revizuirea Constituţiei în ţările vecine. Posibile învăţăminte pentru România." În urmă cu câteva zile, Parlamentul Sloveniei a adoptat o lege care permite redefinirea căsătoriei ca "uniunea între două persoane", indiferent de sex. De asemenea, legea permite adoptarea copiilor de către cuplurile de acelaşi sex. Interesant este că în urmă cu 3 ani, o lege similară, din 2011, fusese abrogată prin referendum cetăţenesc! Cu alte cuvinte, colegii parlamentari din Slovenia dovedesc un adevărat autism politic insistând pentru o modificare legislativă cu profunde implicaţii şi pe care alegătorii nu o doresc. Conflictul este de urmărit, întrucât cetăţenii au anunţat că vor porni o nouă iniţiativă de convocare a unui al doilea referendum! Ne punem întrebarea cine şi de ce sprijină această încordare a relaţiilor între clasa politică şi alegători şi cam ce mai înseamnă democraţia în această ţară UE în zilele de astăzi. Un alt caz s-a petrecut în Croaţia: pe 1 decembrie 2013, croaţii au inclus în textul Constituţiei definiţia firească a căsătoriei şi a familiei. Această consultare populară a fost solicitată de cetăţeni, dar împotriva voinţei guvernului croat, care urmărea legiferarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Aproape 750.000 de croaţi sprijiniţi de cultele creştine şi comunitatea mozaică au cerut în scris organizarea referendumului, la care 66% dintre votanţi au decis în favoarea protejării prin Constituţie a căsătoriei sub forma sa naturală, firească. Câteva luni mai târziu, Parlamentul croat, neavând nicio cale legală de a trece peste rezultatul referendumului, a adoptat o lege care permite aşa-zisele "uniuni civile" pentru cuplurile de acelaşi sex, oferindu-le astfel un statut civil, e drept, inferior căsătoriei. La polul opus, aleşii din Ungaria (2012), Slovacia (2014) şi Macedonia (2014) au ascultat voinţa majorităţii şi rămânând fideli valorilor fundamentale ale civilizaţiei europene, au modificat constituţiile acestor ţări, în sensul protejării instituţiei familiei, recunoscută exclusiv sub forma a ceea ce reprezintă căsătoria între un bărbat şi femeie. Două concluzii şi totodată învăţăminte ar trebuie să desprindem noi, oamenii politici chemaţi de români să îi reprezentăm în Parlamentul ţării, din cele prezentate mai sus. Prima este aceea că, din păcate, devine tot mai vizibilă o nouă linie de separaţie în interiorul continentului european. Unsprezece naţiuni europene, estice şi sud-estice, din care 7 din UE, protejează familia naturală prin Constituţie. De cealaltă parte, tot unsprezece ţări din vestul şi nordul continentului au optat pentru redefinirea noţiunii de familie, conferind acelaşi statut relaţiilor între persoane de acelaşi sex. Tocmai când credeam că Europa este în sfârşit unită, asistăm la căderea unei noi cortine ideologice care marchează noua diviziune: nu economică, militară sau politică, ci una între sistemele de valori. O perspectivă mai mult decât îngrijorătoare, şi pe care cu siguranţă fondatorii construcţiei europene - ei înşişi creştini - nu au dorit-o sau prevăzut-o. A doua şi cea mai importantă lecţie este aceea a consecinţelor conflictului dintre cetăţeni şi reprezentanţii lor. În Croaţia şi Slovenia, aleşii au ignorat semnalele venite dinspre societatea civilă şi au provocat-o pe aceasta la acţiuni civice într-adevăr spectaculoase, care au reflectat grava antagonizare dintre electorat şi politicieni. În acelaşi timp, colegii parlamentari din Ungaria, Slovacia şi Macedonia par să fi înţeles mai bine voinţa publică... În contextul în care în România se dezbate o mai largă revizuire a legii fundamentale, impusă de realităţi şi deziderate politice şi economice, ar fi înţelept ca oamenii politici să asculte vocea celor care, prin Biserica Ortodoxă Română, Biserica Catolică şi organizaţii ale societăţii civile, au cerut modificarea articolului 48 al Constituţiei în sensul definirii clare a soţilor ca bărbat şi femeie. Această cerere, iniţial acceptată, a fost ulterior respinsă de Comisia de revizuire, în timpul dezbaterilor din primăvara anului 2013. Am fost informat recent că a luat fiinţă un comitet cetăţenesc de iniţiativă pentru revizuirea Constituţiei. Acesta este alcătuit din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de promovare a valorilor familiei care reclamă pericolul ca familia să sucombe în faţa ideologiei relativismului moral fără limite. România are un sistem moral-valoric ce îmbrăţişează moştenirea iudeo-creştină. Concluzia tuturor sondajelor şi cercetărilor sociologice este că cetăţenii români sunt fideli familiei şi valorilor acesteia. Stă în decizia noastră, a membrilor Parlamentului, să dovedim că înţelegem să respectăm dorinţa şi valorile majorităţii românilor. Vă invit să răspundem acestor semnale, prin adeziunea la ideea că apărarea prin Constituţie a familiei are drept obiect punerea la adăpost de disputele politice şi de influenţele ideologice; că recunoaşterea, prin legea fundamentală, a uniunii dintre un bărbat şi o femeie este însăşi definiţia dreptăţii, a justiţiei şi a responsabilităţii, în vremuri de acută relativizare a valorilor. În textul propunerii legislative pentru revizuirea Constituţiei României să modificăm corespunzător articolul 48, care defineşte familia. Relativismul moral şi social nu are drept finalitate decât un singur lucru: dizolvarea modelelor şi valorilor autentice şi lepădarea de orice formă reală de identitate. Relativismul face ca răul să devină simpatic, iar binele incomod, relativismul ne face să uităm cine suntem şi ne lasă pradă, dezbrăcaţi de personalitate şi responsabilitate, utopiilor gata să reconstruiască lumea pe baza inginerilor sociale. România nu are nevoie de revoluţii culturale, România trebuie consolidată pornind de la valori şi credinţe solide, iar familia este temelia civilizaţiei şi a evoluţiei umanităţii în direcţia desăvârşirii esenţei spiritului creator din om! Vă mulţumesc. Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov. Mulţumesc. |



