Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Da.

O rog pe doamna deputat Andreea Cosma...

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Neagu, PNL.

Doamna Andreea Cosma:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are ca obiect "Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa".

Desfăşurat duminică, 23 aprilie, primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa a evidenţiat principala problemă cu care se confruntă nu numai clasa politică franceză, ci şi cea europeană în sens extins: lipsa de încredere a electoratului în soluţiile politice, dublată de inexistenţa unor lideri veritabili. Practic, niciunul dintre competitorii electorali nu a reuşit să obţină în primul tur nici măcar un sfert din voturile celor prezenţi la urne, şi asta în condiţiile în care Franţa era cunoscută pentru un sistem politic bipartizan soft, cu două partide mari şi altele care asigurau majoritatea parlamentară. Culmea este că aşa-zisele partide mari nici nu au reuşit să-şi propulseze candidaţii în bătălia decisivă, capitulând în faţa unei mişcări politice noi, neclar conturate ideologic, şi a unui partid catalogat de foarte mulţi ca fiind extremist.

Aşa cum arată rezultatele oficiale, principala problemă a construcţiei europene nu este reprezentată de creşterea în expunere a mesajelor extremiste, în condiţiile în care doamna Marine Le Pen nu a obţinut decât aproximativ o cincime din numărul de voturi exprimate. Deficienţa este mai subtilă şi rezidă în aparenta lipsă de soluţii politice, care este mascată adesea în spatele unor artificii electorale şi de comunicare. De fapt, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Marea Britanie, Brexit-ul producându-se cu largul concurs al Partidului Conservator. Deci ameninţarea rezidă în preluarea proiectului eurosceptic de către partidele tradiţionale care nu se află în zona de extremă. Abia atunci riscul derapajului atinge cote de alarmă.

Nu în ultimul rând, trebuie înţeles că actuala situaţie politică europeană, marcată de ascensiunea partidelor eurosceptice, are cauze generale, independente de specificităţile naţionale: pe de o parte, criza economică începută în 2007, ale cărei reverberaţii sunt resimţite încă, mai ales pe fondul faptului că o parte a populaţiei europene este dezamăgită de rezultatele reformelor structurale operate în ultimii 10 ani; pe de altă parte, într-o eră a comunicării şi a diversificării accesului la informaţii, erodarea imagologică a politicienilor se produce mai rapid şi mai puternic.

De aceea, vedem peste tot în Europa partide politice noi, cu abordări de nişă sau diferite de încadrările politologice clasice.

Sigur că, dată fiind susţinerea necondiţionată a României faţă de Proiectul european, o victorie a lui Emmanuel Macron este dezirabilă chiar dacă nu există o filiaţie doctrinară evidentă, alta decât apartenenţa în Guvernul actualului preşedinte socialist, domnul Francois Hollande. Opţiunea este destul de simplă, dar demonizarea excesivă a alternativei face rău înţelegerii fenomenelor sociale profunde. Aduce cumva aminte de ceea ce s-a întâmplat în timpul campaniei din SUA, când candidatul de atunci, Donald Trump, era descris în termeni extrem de depreciativi, nu neapărat cu argumente solide, ci din simpla raţiune că părea să aibă şanse reduse de a obţine victoria.

În final, aş dori să constat un lucru: ne concentrăm foarte mult atenţia asupra dezbaterii extremism versus europenism atunci când decriptăm alegerile din Franţa. Şi, făcând asta, pierdem din vedere faptul că Franţa nu este o simplă anexă a UE, ci unul dintre părinţii construcţiei europene.

De aceea, astăzi, când se împlinesc 12 ani de la ceremonia semnării, în Luxemburg, a Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei, mi-aş dori ca raportările factorilor de decizie în ceea ce priveşte politica externă a României să se concentreze mai mult pe Franţa în sine. Pentru asta trebuie să existe un proiect de conlucrare bilaterală mai susţinută. România este, totuşi, o ţară francofonă şi pare că a uitat acest lucru.

De aceea, speranţa mea este că, indiferent de rezultatul final al alegerilor prezidenţiale de la Paris, chiar dacă este de dorit o victorie a domnului Macron, se vor face paşi importanţi spre reînnodarea relaţiilor dintre noi şi francezi.

Mulţumesc.

Deputat al PSD Prahova, Andreea Cosma.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.