Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe domnul Daniel Vasile, de la Grupul minorităţilor.

Se pregăteşte colega noastră, Oana-Mioara Bîzgan-Gayral.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru a depus scris.

Domnul Daniel Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică - "Contribuţia romilor la Marea Unire se afirmă, nu se discută!".

Momentele esenţiale în decursul istoriei, care marchează istoria romilor, sunt momente de comemorare.

În anul 1385, prima atestare documentară a romilor pe teritoriul României se referă şi atestă, de fapt, sclavia romilor de peste 500 de ani; 20 februarie 1856 - abolirea sclaviei.

Şi nu în ultimul rând, noi, romii, comemorăm evenimentele tragice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Samudaripenul - Holocaustul uitat al romilor.

Adunarea Naţională a Romilor de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919, reprezintă o zi a celebrării. Celebrăm primul document politic prin care înaintaşii noştri romi şi-au asumat memoria colectivă, solicitând drepturi civile, politice şi sociale.

Manifestul romilor de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919, către statul român, exprimă doleanţele romilor şi se referă la demnitate şi egalitate, mai presus de orice.

În anul 1919 ne aflăm la aproape 60 de ani de la abolirea sclaviei. Situaţia romilor devenise şi mai grea, în afara unei cetăţenii fictive, statul neasumându-şi nicio altă responsabilitate.

Revendicările romilor nu lezau interesele noii administraţii. Asemenea gesturi legitimau România Mare. Romii declarau românismul lor.

Elitele romilor s-au mobilizat. În condiţiile date, şi sprijinul romilor conta.

Astfel, romii aderau la Marea Unire şi îşi manifestau loialitatea faţă de familia regală, faţă de Guvernul român, şi, desigur, faţă de România Mare.

Romii evocau în Manifestul de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919, următoarele:

Articolul 1. "Noi şi urmaşii noştri să fim consideraţi cei mai supuşi şi credincioşi fii şi cetăţeni ai României Mari".

Articolul 2. "Ca şi fii şi cetăţeni ai Marii Naţiuni Române, să fim primiţi în sânul marelui popor român".

De asemenea, solicitau ca în toate actele oficiale româneşti să nu se mai folosească pentru noi şi urmaşii noştri numirea, porecla, ca batjocură, "ţigan".

Totodată, evocând punctul 3 şi 4 al Rezoluţiei Adunării Naţionale de la Alba Iulia, solicitau: "Să fim consideraţi întru totul egali în drepturi şi îndatoriri cu ceilalţi români; să fim primiţi la toate oficiile de stat şi bisericeşti; să fim şi noi şi urmaşii noştri împărtăşiţi din pământul care se va împărţi".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Existenţa unei naţiuni, a unui popor sau a unei minorităţi istorice se afirmă, nu se discută!

În încheiere, aş dori să vă spun cine sunt romii - un popor demn, un popor de supravieţuitori.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români!

Te aven bahtale shavale!

Vă mulţumesc.

Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României.

Domnul Florin Iordache:

Aşa să fie, domnule coleg.