Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Doamna Camelia Gavrilă.

Se pregăteşte doamna Florica Cherecheş.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la simularea examenelor naţionale - un demers pedagogic relevant şi necesar.

Atrăgând atenţia asupra importanţei acestui moment de simulare a evaluării naţionale pentru clasele a VIII-a şi, în premieră, pentru clasa a VII-a, un moment important în calendarul şcolar al anului de faţă, o etapă de pregătire pentru evaluarea propriu-zisă şi, de asemenea subliniind valenţele pedagogice pe care simularea unui examen le deschide - acomodare psihologică cu atmosfera de examen, măsura nivelului cognitiv de înţelegere şi aplicare a cunoştinţelor, un feedback pentru nivelul general de pregătire a elevilor la nivel macrosocial şi deschiderea unui spaţiu de analiză şi concluzii pentru specialiştii implicaţi în elaborarea subiectelor.

Constatăm că prezenţa a fost semnificativă - peste 164.000 de elevi la clasa a VIII-a; peste 168.000 de elevi la clasa a VII-a, deci un interes pentru acest moment de pretestare.

Constatăm însă că procentajele sunt relativ modeste şi generează semne de întrebare şi nu satisfac standardele pe care le aşteptăm: 53% pentru clasa a VIII; 52%-53% pentru clasa a VII-a, cu sublinierea faptului că în continuare rezultatele la matematică reprezintă o anume dificultate, sugerând că acest domeniu extrem de abstract, de complex sau poate foarte încărcat, prin natura programelor, înseamnă un prag dificil pentru elevi, de aici nevoia unor reconfigurări curriculare şi unei analize extrem de temeinice.

Ce se află însă dincolo de aceste date, cifre statistice?

În primul rând, constatăm că simularea este un moment extrem de important, este o etapă însă într-un proces, un proces al devenirii, al pregătirii pentru examenul propriu-zis. Este doar o situaţie a prezentului, o fotografie a acestui moment, care trebuie să aibă rolul de a genera atitudine, corecţii, îmbogăţiri ale cunoştinţelor, atât la nivelul elevilor, al părinţilor, cât şi la nivelul atitudinii profesorilor, în raport cu fiecare clasă.

Trebuie să subliniem însă că nu există acelaşi grad de interes şi implicare pentru traseul liceal ulterior, de aceea şi poate valorizarea şcolii este mai scăzută în unele zone.

De asemenea, prestaţia şi concentrarea elevilor nu se compară cu situaţia de examen, nu e acea stare de examen. Deci toate interpretările trebuie să fie nuanţate cu măsură, cu temei pedagogic şi fără a sugera un dramatism al situaţiei de fapt.

Însă măsuri necesare se impun, atât prin promovarea intensă a ideii de pregătire în vederea unor examene valoroase, semnificative, a unor strategii remediale la nivel de şcoală, la nivel de clasă, o analiză a sistemului şi poate introducerea unui prag pentru admiterea la liceu, în aşa fel încât lucrurile să fie clare în zona evoluţiei pe domenii mai complexe ştiinţifice, abordarea diferenţiată a elevilor şi pregătirea lor temeinică pe tot parcursul anilor de gimnaziu.

Concluzia este că e un moment important, în care analiza trebuie făcută de specialişti, în care elementele trebuie comunicate părinţilor, comunităţii, printr-un parteneriat autentic, şi că reglajele se impun atât la nivel de sistem naţional, cât şi prin abordări individualizate la nivelul fiecărei clase pentru că, de altfel, fiecare copil are unicitatea lui, potenţialul lui intelectual şi un ritm de evoluţie.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.