Parliamentary debates

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Traiul pe datorie este moştenirea acestei coaliţii care guvernează România"

Majorarea impozitelor şi taxelor, creşterea sistematică a preţurilor la alimente şi utilităţi, îngroşarea aparatului public, întârzieri majore în implementarea PNRR şi un grad mic de absorbţie al fondurilor structurale, acestea sunt "marile realizări" ale coaliţiei de la guvernare. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea figurează mai mult pe hârtie, deoarece toate marile proiecte de ţară au întârzieri majore.

Aşa cum arată situaţia actuală a economiei, cu siguranţă, România va încheia anul 2024 cu un deficit bugetar de 7%. Asta înseamnă cu peste două procente peste pragul asumat de coaliţia de la guvernare.

În ultimele luni, cele mai mari venituri la bugetul de stat au fost sumele provenite aproape în exclusivitate din majorarea impozitelor pe salarii, venituri şi profit, pe contribuţii sociale şi TVA. Cu alte cuvinte, s-au strâns bani din presiunea pusă pe cetăţenii contribuabili. În schimb, cheltuielile au depăşit cifrele de anul trecut şi se regăsesc cel mai mult în susţinerea uriaşului aparat de stat şi în pomenile electorale promise de coaliţie, pentru a se asigura că şi guvernarea viitoare tot lor le aparţine.

România s-a angajat, prin PNRR, că va face revizuirea cadrului legal în vederea consolidării sistemului fiscal şi creşterii veniturilor colectate de administraţia fiscală. Dar, nu este clar în ce direcţie se îndreaptă planurile acestei coaliţii. Măsurile luate până acum au fost nişte cârpeli fiscale care doar au bifat jaloanele planificate în PNRR.

În aceeaşi categorie de măsuri s-ar putea încadra şi cea mai nouă soluţie găsită de Guvern pentru rezolvarea deficitului bugetar. În loc să rezolve o problemă structurală printr-o reformă asumată pe termen lung, Guvernul vrea să negocieze cu Comisia Europeană un acord pompieristic de reducere a deficitului bugetar pe şapte ani. Prin acest plan se încearcă scăderea deficitul cu câte 0,74% din PIB, în fiecare an, până va ajunge iar la pragul european de 3% din PIB, undeva în 2031.

Iar preţul pe care îl vor plăti românii pentru această idee genială a coaliţiei este o altă creştere a taxelor şi impozitelor, cel mai probabil chiar de la începutul anului viitor. Sună deja familiar şi extrem de îngrijorător. Trăim într-un cerc vicios în care statul se împrumută ca să cheltuiască enorm. Şi ca să plătească datoria pune presiune pe cei pe care ştie că se poate baza cu certitudine, adică pe cetăţenii care îşi plătesc cu responsabilitate taxele şi impozitele.

Sunt foarte puţine informaţii publice despre câţi bani colectează lunar ANAF de la marii datornici. Firmele şi companiile cu datorii enorme la stat par că trăiesc într-un paradis fiscal, pe când cetăţenii români trăiesc din datorie în datorie, deşi muncesc în fiecare zi.

România trebuie să reducă cu adevărat evaziunea fiscală şi să elimine risipa din anumite sectoare de cheltuieli. Românii au nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi normalitate. Suntem datori să le oferim copiilor noştri şansa la un nivel de trai mai bun şi implicit la o mai bună calitate a vieţii.

Deputat Cristian-Paul Ichim.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.