Parliamentary debates

Doamna Raluca Turcan:

Grupul SOS România, domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi o să vorbesc despre ceea ce îmi solicită sute de angajaţi de la OMV Petrom, din zona noastră, care trăiesc de luni bune cu frica zilei de mâine, fiindcă se aude că urmează alte disponibilizări masive, dar nimeni nu spune câţi, de ce, pe ce criterii, şi nu există nicio zi în care să nu primesc un apel sau mesaj de genul: "Domnule deputat, vă rugăm să faceţi ceva! Ne dau afară şi nu ştim ce o să se aleagă de noi".

OMV Petrom este o societate care face enorm de mult profit pe spinarea românilor. Nu îi mai satură Dumnezeu! În timp ce raportează miliarde profit, oamenii din Moineşti, Zemeş sunt trimişi acasă, în şomaj, fără niciun viitor, fiindcă se pregătesc disponibilizări, după ce deja a existat de-a lungul ultimilor ani acest lucru. Sunt prea mulţi, zeci, poate sute de angajaţi care urmează să fie daţi afară fiindcă nimeni nu spune clar pe ce bază. Nu există transparenţă şi explicaţii. Doar frică şi tăcere.

Oamenii ăştia nu sunt doar cifre. Sunt persoane care au muncit o viaţă întreagă. Majoritatea au peste 50 de ani şi tot ce ştiu este să lucreze pe sondă, extracţie, reparaţii, fiindcă asta au făcut. Nu au altă meserie, nu au unde pleca, nu au cui să se plângă.

Şi în timp ce oamenii aceştia se roagă să nu le vină rândul la disponibilizare, din Moineşti pleacă zilnic zeci de cisterne cu petrol. Da, cu petrolul nostru! Ţiţeiul românesc, pe care îl scoatem din pământ de generaţii, merge afară, către alte ţări, către alte profituri, iar pe români îi trimitem acasă. Ce face Ministerul Energiei? Ce face Guvernul? De ce toată lumea tace?

Zilele trecute am primit vestea care ne-a lovit şi mai tare: deversare de ţiţei în râul Tazlăul Sărat. Trei kilometri şi jumătate de râu pângărit, petrol în apă, natură moartă. Au dat o amendă. 150.000 de lei - un mizilic. Dar pe cine interesează? Sursa? Ghiciţi! Lipsă de personal la staţia de pompare. Adică exact ce se întâmplă când dai oamenii afară fără cap şi rămân instalaţiile nesupravegheate. Când natura e afectată, pentru că nu mai are cine să vegheze, înseamnă că am ajuns prea departe. Şi nu mai este vorba despre concedieri acum, este vorba despre viaţă, despre mediu şi despre siguranţă. Dacă deversările astea vor continua, o să ne înecăm în propriul nostru petrol, iar copiii noştri n-or să mai aibă nici muncă şi nici apă curată. Ni se spune că "automatizează". Dar noi vedem altceva - vedem tăcere, oameni trimişi acasă, lăcomie, nu progres, profituri uriaşe şi comunităţi distruse.

Aceşti oameni nu cer minuni, cer bun-simţ, să li se spună adevărul, să se oprească cinismul, să nu mai fie luaţi de proşti oamenii de rând şi, mai ales, nu trebuie să rămână moineştenii, zemeşenii fără locuri de muncă, în timp ce alţii îşi umplu conturile din ceea ce ne-a mai rămas nouă.

Le spun foarte clar acestor oameni, de la microfonul Camerei Deputaţilor - nu sunteţi singuri! Nu mai acceptăm ca multinaţionalele să conducă această ţară după bunul-plac.

Şi dacă tot aţi vândut petrolul României, măcar nu distrugeţi oamenii care l-au scos din pământ!

Să vă fie ruşine celor care tăceţi şi le întoarceţi spatele!