Parliamentary debates

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Theodor-Cătălin Nicolescu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se numeşte: "Energia verde - afacere pentru unii, povară pentru alţii".

Energia verde sau, altfel spus, energia regenerabilă este mai puţin cunoscută publicului larg, deşi există şi s-a dezvoltat de ceva vreme pe piaţa românească. Şi cum culoarea verde pare că dă, în ultimul timp, substanţă şi legitimitate oricărui produs din România, (mai puţin în cazul PDL, căruia trecerea de la portocaliu la verde nu i-a priit deloc şi nu a păcălit pe nimeni anul trecut), am putea crede şi în cazul energiei regenerabile că efectele sunt pozitive pentru societate într-un orizont de timp îndepărtat.

Aşa şi este, numai că în spatele acestui tip de industrie se află afaceri prospere, care se dezvoltă şi din buzunarele cetăţenilor, prin faptul că sunt obligaţi să plătească în factura de energie o cotă-parte, din ce în ce mai mare, în fiecare an, pentru susţinerea energiei regenerabile.

Povestea înfiinţării şi dezvoltării acestui sistem energetic, în România, porneşte de la dezbaterea şi adoptarea Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European, ce reglementează energiile regenerabile: energia eoliană, energia hidro, produsă în cantităţi şi unităţi mici, cea fotovoltaică sau de tip biogaz, biomasă.

Obiectivele asumate de Uniunea Europeană aveau în vedere, la acel moment, o creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de anul 1990, o creştere cu 20% a eficienţei energetice, precum şi o altă creştere, tot de 20% a energiei din surse regenerabile, toate în orizontul anului 2020.

România a transpus în practică această directivă prin Legea 220/2008, care prevedea iniţial, într-un calendar până în 2020, ponderea energiei regenerabile în totalul producţiei: 8,3% în 2012, 9% în 2013 şi 16,8% în 2020. Modificările aduse legislaţiei au ridicat, însă, aceste procente, ajungându-se în prezent la 12% pentru 2012, 14% pentru 2013 şi 20% pentru 2020.

Aceste măsuri au atras ca un magnet investitorii străini în domeniu, parcul naţional de producţie a crescut substanţial în ultimii ani, iar consecinţele s-au transpus şi în facturile consumatorilor casnici. Astfel, din suma aferentă unei facturi pe care un cetăţean român o plăteşte lunar, în 2013, pentru energia electrică, un procent de aproximativ 10% este achitat obligatoriu pentru certificatele verzi, instrumentul reglementat de stat în scopul încurajării producătorilor de energie regenerabilă.

În acest ritm românii vor ajunge să achite o factură de energie mai mare cu 50% în 2020 decât în prezent, aşa cum estimează analiştii şi calculele lor.

În aceste condiţii, beneficiile energiilor regenerabile devin discutabile, din moment ce umflă serios facturile cetăţenilor români, riscând să afecteze în viitor nivelul de trai al acestora, şi aşa destul de scăzut în urma unei guvernări iresponsabile din perioada 2009-2011.

Situaţia este dificilă mai ales pentru cei cu venituri modeste, pentru pensionari, care, din banii pentru traiul de zi cu zi, pentru medicamente şi achitarea facturilor în creştere la întreţinere, trebuie să suporte şi cota-parte pentru certificatele verzi - 10% astăzi, 20% mâine, 50% în 2020 -, rotunjind astfel profiturile şi conturile producătorilor de energie verde.

Ca atare, energia regenerabilă, deşi profitabilă, riscă să devină o povară pentru consumatori, iar intervenţia statului trebuie luată în calcul prin modificarea sistemului de subvenţii şi chiar a legislaţiei în domeniu.

Ca atare, îi solicit domnului ministru delegat pentru energie, Constantin Niţă, să fie mai tranşant în problema certificatelor verzi, să găsească soluţii legislative în acest sens, eventual prin regândirea schemelor de sprijin şi mai ales a procentelor pe care cetăţenii trebuie să le plătească în contul energiei regenerabile, dând astfel certitudinea că statul este solidar cu ei, şi nu părtaş cu cei care dezvoltă afaceri regenerabile.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Theodor Nicolescu, deputat PNL de Argeş, Colegiul nr.4.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.