Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

O invit la microfon acum pe doamna deputat Sonia Drăghici, din partea Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat, şi o rog să se pregătească pe doamna Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Stimată colegă, aveţi trei minute.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional, în amintirea Revoluţiei de la 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor. Conceput atât în Transilvania, cât şi în Ţările Române, ca un stindard al libertăţii, tricolorul românesc din acea vreme avea inscripţionată lozinca: "Dreptate şi Frăţie".

Dacă în diferitele momente ale istoriei românilor, arborarea simbolică a culorilor naţionale a reprezentat un simbol de unitate şi solidaritate de neam, tricolorul a însufleţit şi încurajat pe români în războaie, în vremuri de bejenie şi în momente dificile pentru ţară. Revoluţia din 1989 a consfinţit şi ea că românii poartă în suflet simbolul naţional, tricolorul cu mijlocul decupat fiind arborat de revoluţionari ca o speranţă pentru un viitor mai bun şi un semn al schimbărilor democratice din ţară.

Se afirmă uneori că românii nu au un cult al simbolurilor naţionale la fel de puternic ca alte popoare, că portul însemnelor naţionale sau arborarea drapelului nu sunt percepute de români în profunzimea semnificaţiei lor, că intonarea Imnului naţional nu este urmată automat la români de punerea mâinii în dreptul inimii, aşa cum se întâmplă în alte ţări.

Chiar dacă, aparent, am putea să gândim astfel, eu cred că, de fapt, patriotismul reprezintă la români o valoare fundamentală, a cărei importanţă este prea mare pentru a o afişa ostentativ, decenţa formelor sale exterioare de manifestare fiind asemănătoare cu trăirea lăuntrică a sentimentelor profunde de dragoste sau a convingerilor religioase.

După experienţa unui regim dictatorial de peste 50 de ani, în care demonstraţiile patriotarde erau menite doar să aducă omagiul conducătorilor comunişti şi în care mulţimi de oameni erau obligate să manifesteze public în puţinele lor zile libere pentru a proslăvi realizările regimului opresiv, oamenii şi-au ascuns adânc în suflet comoara spiritualităţii lor, iar afişarea simbolurilor naţionale nu a mai constituit o nevoie absolută.

Treptat, românii au început din nou să poată să iubească valorile tradiţionale şi să poată fi din nou mândri de ele, de aceea, în ultimii ani se observă mai pregnant entuziasmul afişării simbolurilor naţionale, o dovadă în acest sens fiind însăşi decretarea Zilelor Naţionale a Drapelului şi a Imnului Naţional.

În acest an însă, sărbătorirea drapelului naţional este umbrită de tragedia petrecută în Muntenegru. Accidentul colectiv în care au fost implicaţi conaţionalii noştri, din care o mare parte şi-au pierdut viaţa, a arătat românilor că avem nevoie, mai mult decât oricând, de solidaritate şi frăţie. Guvernul României a hotărât decretarea zilei de 26 iunie 2013 ca zi de doliu naţional, pentru că astăzi sărbătorirea Zilei Drapelului nu putea să fie fericită, atât timp cât familiile care au avut de suferit de pe urma tragicului accident nu pot să se bucure alături de noi de o sărbătoare naţională.

Chiar dacă cei dispăruţi sau cei grav răniţi în accident nu sunt eroi naţionali, arborarea în bernă a tricolorului, cu ocazia Zilei Naţionale a Drapelului, ne aduce un mesaj important, ne face să nu uităm că noi, românii, trebuie să fim uniţi la bine şi la greu.

Decretarea zilei de doliu naţional, alături de măsurile luate de Guvern pentru repatrierea răniţilor şi a corpurilor celor decedaţi, sprijinirea familiilor celor care au suferit în accidentul din 23 iunie, ne conferă un sentiment de demnitate, de comuniune, de solidaritate, ne face să fim mândri că avem încredere în valori fundamentale, că ştim să ne preţuim şi să ne ajutăm reciproc, în orice condiţii, toţi cei care simţim şi trăim româneşte.

Suntem îndatoraţi să mulţumim autorităţilor muntenegrene, dar şi personalului medical din Podgorica, nu mai puţin cetăţenilor din zonă, care au donat sânge şi s-au implicat efectiv în diminuarea efectelor dramatice ale accidentului.

Profesionalismul, promptitudinea, prietenia şi dăruirea de care au dat dovadă oamenii din Muntenegru au consolidat relaţia dintre ţările şi popoarele noastre mai mult decât ar fi putut-o face orice acord internaţional.

Doresc să îmi exprim compasiunea pentru familiile îndoliate, să susţin pe cele care au fost implicate în tragicul accident, doresc însănătoşire grabnică celor traumatizaţi şi recuperare şi sper ca solidaritatea românească să rămână o valoare de nezdruncinat.

Cu ocazia îndoliatei Zile a Drapelului Naţional, vă spun tuturor: Sus inima, Români! şi Doamne, ocroteşte România!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă deputat. Mulţumim şi noi pentru frumoasa dumneavoastră declaraţie politică.